Iată cum este văzut Acordul UE – Mercosour de către fermierii vasluieni: “un dezastru pentru agricultură și o concurență neloială”
PĂRERE… Acordul UE- Mercosour cel pe care a declanșat în Europa cele mai mare proteste, atingând apogeul la Bruxelles a trecut după ce reprezentantul României la UE a votat cu două mâine. Țări precum Franța, Irlanda, Polonia, Ungaria sau Austria au votat împotriva acestui acord, Belgia s-a abținut și dacă România ar fi procedat de aceeași manieră, acest act nu s-ar fi semnat. Dar ministrul nostru de externe, la indicațiile premierului Bolojan, nu a ținut cont de protestele ministrului Agriculturii, Florin Ionuț Barbu și a ordonat ambasadorului UE să voteze. Acordul UE-Mercosour nu va face altceva decât să deschidă piața pentru produse modificate genetic, cereale crescute cu cantități necontrolate de pesticide și vândute apoi la prețuri mici și foarte mici în Europa. Dar ce înseamnă de fapt acest acord? Acordul va permite schimburi comerciale între țările Uniunii Europene șI cele din America Latină, membre Mercosour (Argentina, Brazilia, Paraguay șI Uruguay – n.r.), fără ca acestea să mai fie supuse taxelor vamale. De fapt, fără să le pese de impactul economico-social, politicienii au deschis calea unei piețe de peste 700 de milioane de consumatori. Ceea ce nu spun este legat de faptul că fermierii UE vor face față cu greu celor din America Latină care au la dispoziție 9,5 milioane de hectare de teren arabil și nici un fel de restricție în ceea ce privește plantele modificate genetic și folosiea pesticidelor. Și chiar dacă oficialii UE spun că agricultura europeană va fi protejată prin subvenții de miliarde de euro, fermierii sunt de părere că este aproape imposibil să concurezi cu o asemenea piață.
Noul acord dintre Uniunea Europeană și țările membre Mercosour dă fiori reci fermierilor vasluieni, mult încercați în ultimii 10 ani. Din păcate, România s-a numărat printre țările care au fost de acord cu acest controversat acord care, în opinia multora, va duce la un colaps în industria și agricultura europeană și va transforma Europa într-o colonie de consum. Nu întâmplător au fost proteste atât de vehemente în toată Europa. În schimb, cine pare să aibă de câștigat din acest acord este industria auto germană care va putea să vândă pe piața din America Latină în condițiile în care, la nivel european, concurența chineză își spune cuvântul. În ceea ce privește fermierul vasluian, acesta are deja experiența produselor agricole importate, la prețuri mici și foarte mici, din Ucraina, țară în care, ca și în țările membre Mercosour, nu exista interdicții în ceea ce privește folosirea plantelor modificate genetice sau a pesticidelor, așa cum impune piața Uniunii Europene. “Acest acord ne va afecta pe toți și nu doar pe noi, fermierii ci și industria. La acest moment producem în UE, respectând anumite standarde și cu anumite restricții și limitări. Va fi aproape imposibil să concurezi cu cei care nu respectă aceste norme așa că va trebui să ne adaptăm și să găsim soluții. Din păcate, de mai bine de 10 ani Uniunea Europeană și politicienii noștri nu-și mai protejează populația și economia de bază. Astfel, Europa va deveni, în cel mai scurt timp, o colonie de consum și nu una care produce. Acordul acesta va avea poate și avantaje dar, deocamdată, acestea nu se văd. Taxele impuse țărilor din America Latină în ceea ce privește exportul aveau tocmai rolul de a proteja și fără ele, nu facem decât să distrugem economia și agricultura”, spune Florin Pârgaru, un fermier vasluian cu peste 20 de ani de experiență în agricultură.
Acordul UE – Mercosorur poate duce la prăbușirea agriculturii vasluiene
Un alt antreprenor din județul Vaslui, care practică o agricultură modernă în ton cu noile tehnologii este Dan Nica. Acesta este de părere că fermierii nu vor avea nici o șansă să concureze cu fermierii din America Latină. Acest lucru s-a datora, în principal, lipsei interdicțiilor dar și a climei favorabile și a suprafețelor uriașe agricole de care dispun țările membre. “Acest acord ne va afecta pe toți. Dar, cel mai mult va avea de suferit agricultura. Din ce am citit, toate importurile se vor face la standardele produselor similare din Uniunea Europeană, dar acest lucru este greu de crezut că se va aplica în totalitate. Plus că, la noi, agricultura este dependentă de condițiile meteo. Pe când, în țările membre Mercosour, clima îI ajută pe fermier dar și lipsa restricțiilor în ceea ce privește plantele modificate genetic sau pesticidele. Se va întâmpla așa cum a fost perioada cu importurile de cereale din Ucraina. Și chiar dacă vor exista subvenții pentru noi, acestea nu vor ajuta prea mult. Subvențiile ar trebui oferite punctual dar acum au ajuns să fie un ajutor financiar pentru fermieri pentru a-și achita o mare parte dint datoriile către furnizori, bănci sau proprietarii de teren. Părerea mea este că această clasa politică este ruptă de realitatea antreprenorială, dar bine ancorată în realitatea celor cu drept de vot și doar acest lucru îl interesează. Noi, cei care producem, suntem puțini și nu avem un cuvânt important de spus”, este de părere și Dan Nica.
Iată ce prevede acordul UE – Mercosour
Conform site-urilor de specialitate, acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul Mercosur (format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) este cel mai amplu tratat comercial încheiat vreodată de UE, vizând o piață de peste 700 de milioane de consumatori. Ambasadorii UE au aprobat semnarea acordului pe 9 ianuarie 2026, cu sprijinul Italiei și al României, în ciuda opoziției Franței. Semnarea oficială este programată pentru 17 ianuarie 2026, în Paraguay, urmând ca textul să fie supus votului în Parlamentul European în lunile următoare. După 25 de ani de negocieri, acesta a primit undă verde de la statele membre UE pe 9 ianuarie 2026. Principalele prevederi și aspecte ale acordului includ:
Eliminarea tarifelor vamale: Se vor elimina taxe pe peste 90% din comerțul bilateral. UE va elimina tarifele pentru produsele industriale, în timp ce țările Mercosur vor reduce taxele pentru mașini, piese auto, produse chimice, medicamente și vinuri europene.
Sectorul agricol: Acordul stabilește cote pentru importul de produse sud-americane (precum carnea de vită, pasăre și zahăr) la prețuri reduse, ceea ce a generat proteste masive ale fermierilor europeni care se tem de concurența neloială.
Standarde de mediu și sustenabilitate: Documentul include angajamente de respectare a Acordului de la Paris privind clima și măsuri împotriva defrișărilor (în special în Amazonia), precum și standarde de protecție a muncii și drepturile omului.
Acces la materii prime: UE obține un acces facilitat la materii prime critice necesare tranziției verzi, precum litiul.
Structura juridică (divizarea acordului): Pentru a facilita ratificarea, acordul a fost împărțit în două părți: Acordul Comercial Interimar (ITA): Acoperă doar competențele exclusive ale UE și necesită doar votul Consiliului UE și al Parlamentului European pentru a intra în vigoare. Acordul de Parteneriat (EMPA): Include aspecte politice și de cooperare și necesită ratificarea de către toate parlamentele naționale ale statelor membre. În plus, acordul prevede cote stricte pentru categorii care variază de la carne de vită la carne de pasăre. În practică, fermierii latino-americani vor fi limitați la exportul a câteva piepturi de pui pe an pentru fiecare persoană din Europa. În același timp, acordul recunoaște protecții speciale pentru producătorii europeni de produse speciale, cum ar fi parmezanul italian sau vinul francez, care vor beneficia de extinderea pieței.
Ce se mai screme penibilul covid manglitor…
Gen (r) SILVIU PREDOIU, fost șef SIE și fost candidat la președinția României, președinte PLAN România:
**România a susținut și a semnat acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), într-un moment în care documentul este contestat virulent în mai multe state membre – Franța, Austria, Irlanda sau Belgia. Criticile vizează în principal impactul asupra agriculturii, standardele de mediu și riscul de concurență neloială.
Pentru România, însă, acordul are o logică diferită față de cea a marilor economii vest-europene, iar evaluarea lui trebuie făcută pragmatic, nu ideologic.
✅ ✅ Pe partea de AVANTAJE:
– primul argument este accesul extins la o piață de peste 260 de milioane de consumatori. Eliminarea sau reducerea tarifelor vamale deschide, cel puțin teoretic, oportunități pentru exporturile europene, inclusiv pentru sectoare în care România este integrată în lanțuri de valoare: industria auto și de componente, echipamentele industriale, IT-ul și serviciile. Pentru o economie de mărime medie, orice piață nouă contează, chiar dacă beneficiile nu sunt imediate și nici garantate.
– al doilea avantaj este unul politic. Prin susținerea acordului, România se aliniază liniei Comisiei Europene, care vede UE–Mercosur nu doar ca pe un tratat comercial, ci ca pe un instrument geopolitic: o modalitate de a ancora America de Sud de spațiul european și de a contrabalansa influența crescândă a Chinei. În acest sens, Bucureștiul evită eticheta de “stat care blochează” și acumulează capital politic la Bruxelles, chiar dacă acest capital nu se traduce automat în câștig economic intern.
– al treilea plus ar ține de industrie: accesul la importuri mai ieftine de materii prime, produse agricole destinate procesării și inputuri industriale poate reduce costurile pentru companiile românești, în special însă pentru cele deja integrate în rețele europene de producție și export.
‼️‼️Pe partea de RISCURI însă, tabloul se schimbă radical:
– agricultura românească este sectorul cel mai expus și aici se află punctul critic al acordului. Importurile din Mercosur – carne de vită, carne de pasăre, zahăr, soia – provin din sisteme de producție cu costuri mult mai mici, standarde de mediu mai relaxate și utilizarea unor pesticide sau practici interzise în Uniunea Europeană. În aceste condiții, fermierul român nu concurează “liber”, ci profund inegal.
– la aceasta se adaugă un dezechilibru structural: România nu este un mare exportator către Mercosur, dar – având în vedere conduita noastră economică – riscă să devină un importator net. Consecințele pot fi un deficit comercial accentuat, presiune pe producția locală și o dependență sporită de importuri ieftine.
– există și costuri indirecte legate de mediu și standarde. Uniunea Europeană impune reguli stricte fermierilor săi, crescându-le costurile de producție, în timp ce permite importul de produse obținute în condiții mult mai permisive. Rezultatul este o contradicție evidentă: ecologie declarativă în interiorul UE și externalizarea poluării în afara ei.
– în plus, mecanismele de protecție prevăzute în acord – așa-numitele clauze de salvgardare – sunt, în forma lor actuală, lente, birocratice și activate de regulă după ce piața este deja afectată. Protecția există mai degrabă pe hârtie decât în realitatea economică.
Din această perspectivă, pentru România acordul UE–Mercosur înseamnă un câștig geopolitic modest și un câștig economic incert alăturate unui risc agricol real și imediat. România de astăzi, așa cum este reprezentată, a semnat nu pentru că ar fi marele beneficiar, ci pentru că nu are nici forța politică să blocheze un acord major și nici măcar curajul să vorbească răspicat. În schimb a ales să spere la beneficii indirecte și preferând alinierea în locul confruntării. Căci la aliniere suntem cei mai pricepuți din UE.
Acțiunea politică corectă pentru economia României nu era, însă, nici un “DA” necondiționat, nici un “NU” spectaculos, ci un “DA” condiționat, ferm și clar. Bucureștiul putea susține acordul doar dacă își lega explicit votul de un pachet clar de condiții, protecții și compensații, asumate public și verificabile. Un “DA” acordului, dar numai cu clauze de salvgardare rapid implementabile, nu lente, bazate pe analize îndelungate, rapoarte, dezbateri prelungite. Un “DA” cu protecții automate și cuprinzătoare pentru agricultură, standarde în oglindă pentru importuri (ceea ce este interzis în Uniunea Europeană – pesticide, antibiotice, metode de producție – să fie interzis și la import), plan clar de exporturi industriale.
În lipsa acestor condiții, acordul riscă să rămână, pentru România, mai degrabă un exercițiu de obediență politică decât unul de apărare lucidă a interesului economic național.***
Si chiar de ar invada-o, eliminarea taxelor se reflecta in buzunarul populatiei, concurenta mai mare, preturi mai mici. Asa ca domnii agricultori ce vand marfa romaneasca, ar trebui sa mai scada din profituri si sa investeasca. Ne plangem ca dam la export cereale si importam produse finale, dar cine nu-i lasa sa fac fabrici? Bani europeni sunt… dar e mai comod sa vinzi si apoi sa te plangi.
Foarte bine punctat! Românul,de regulă, contestă ceea ce nu cunoaște.
Domnu’ Croitoru? Pai ce facem, dai cu stangu-n dreptul in propriul text? La inceput esti alarmist ca vine America Latina peste noi si apoi zici: ” În plus, acordul prevede cote stricte pentru categorii care variază de la carne de vită la carne de pasăre. În practică, fermierii latino-americani vor fi limitați la exportul a câteva piepturi de pui pe an pentru fiecare persoană din Europa”.
Apropo, cand ai avut timp sa citesti cele 3500 de pagini ale acordului?
De ce acordul UE–MERCOSUR NU lovește România
1. România NU este un mare producător de carne de vită „premium”
România exportă:
animale vii
carne ieftină / neprocesată
Nu domină piața de vită maturată, porții premium, restaurante high-end — exact segmentul vizat de importurile MERCOSUR.
👉 Concurența directă este aproape nulă.
2. Cotele MERCOSUR sunt irelevante la scara pieței românești
Cotele de import sunt:
mici la nivel UE
distribuite pe întreg spațiul comunitar
👉 Impactul efectiv pe România este statistic, nu economic.
Nu vor exista „valuri de carne sud-americană” în piețele din Focșani, Bârlad sau Botoșani.
3. România câștigă din produse unde MERCOSUR NU concurează
România exportă sau poate exporta mai mult:
cereale procesate
produse alimentare finite
echipamente industriale
piese auto
IT & servicii
👉 Acordul reduce taxe exact pe aceste categorii.
4. Prețuri mai stabile pentru consumatori, fără a distruge producția locală
Importurile suplimentare:
temperează scumpirile
reduc șocurile de ofertă
👉 Beneficiul e pentru consumator, nu pentru corporații.
Iar fermierii români rămân:
sub PAC
cu subvenții
cu scheme de sprijin național
5. Agricultura românească NU e vulnerabilă din cauza MERCOSUR, ci din cauza problemelor interne
Problemele reale sunt:
irigații insuficiente
fragmentarea terenurilor
lipsa procesării
volatilitatea politicilor interne
👉 A da vina pe MERCOSUR este o diversiune convenabilă.
6. România NU poate bloca acordul, dar poate beneficia de el
România:
nu are greutate decisivă singură
dar poate negocia măsuri compensatorii, fonduri, derogări
👉 A te poziționa radical „împotrivă” înseamnă a pierde orice pârghie.
7. Fără acord, România pierde indirect
Dacă acordul cade:
UE pierde influență comercială
alte state UE își protejează interesele
România rămâne fără beneficii, dar cu aceleași probleme
👉 „Victorie” doar în discurs, nu în economie.
Concluzie pentru România
Acordul MERCOSUR:
nu amenință fermierii români
nu inundă piața
nu scade standardele
dar oferă acces, stabilitate și pârghii
👁️🗨️⚠️Opoziția vehementă este mai degrabă:
zgomot politic + frici importate + lipsă de analiză locală.
Foarte bine punctat! Românul,de regulă, contestă ceea ce nu cunoaște.
Gen (r) SILVIU PREDOIU, fost șef SIE și fost candidat la președinția României, președinte PLAN România:
** Pentru România acordul UE–Mercosur înseamnă un câștig geopolitic modest și un câștig economic incert alăturate unui risc agricol real și imediat. România de astăzi, așa cum este reprezentată, a semnat nu pentru că ar fi marele beneficiar, ci pentru că nu are nici forța politică să blocheze un acord major și nici măcar curajul să vorbească răspicat. În schimb a ales să spere la beneficii indirecte și preferând alinierea în locul confruntării. Căci la aliniere suntem cei mai pricepuți din UE.
‼️‼️ACȚIUNEA POLITICĂ corectă pentru economia României nu era, însă, nici un “DA” necondiționat, nici un “NU” spectaculos, ci un “DA” CONDIȚIONAT, FERM și CLAR.
Bucureștiul putea susține acordul doar dacă își lega explicit votul de un pachet clar de condiții, protecții și compensații, asumate public și verificabile. Un “DA” acordului, dar numai cu clauze de salvgardare rapid implementabile, nu lente, bazate pe analize îndelungate, rapoarte, dezbateri prelungite. Un “DA” cu protecții automate și cuprinzătoare pentru agricultură, standarde în oglindă pentru importuri (ceea ce este interzis în Uniunea Europeană – pesticide, antibiotice, metode de producție – să fie interzis și la import), plan clar de exporturi industriale.
În lipsa acestor condiții, acordul riscă să rămână, pentru România, mai degrabă un exercițiu de obediență politică decât unul de apărare lucidă a interesului economic național.***
PS: Ce sa faci …. N-ai ce sa le faci, de ce trebuie să fie o problemă lipsa asumării identității?