Dispute aprinse în urma dezvăluirilor din „Armaghedonul” de la pușcărie. „Garda pretoriană” a directoarei Chirvasă a ieșit la atac

Penitenciarul Vaslui se dovedește un adevărat cuib de viespi împărțit în două tabere. Una dintre tabere contestă modul în care directoarea Cristina Chirvasă conduce unitatea de penitenciar. Ceilalți sunt alături de aceasta, astfel că, după apariția articolului intitulat „Armaghedon la pușcărie: Cristina Chirvasă, ofițerul care a ajuns șef după ce a copiat și a fost eliminată din concurs, acuzată de neglijență și inginerii financiare”, au apărut și criticile la adresa celor care au avut curajul să scoată la iveală unele nereguli constatate de aceștia. Criticile s-au îndreptat mai ales către liderul de sindicat Gabriel Mititelu, cel care, în opinia criticilor, ar fi cel care a făcut dezvăluiri presei (lucru neadevărat – n.r.). Iată ce susțin aceștia, într-un comentariu lăsat pe platforma www.vremeanoua.ro: «Referitor la articolul publicat recent privind situația de la Penitenciarul Vaslui, se impune o clarificare necesară pentru informarea corectă a publicului. Așa-zisul „Armaghedon” nu este un act de avertizare civică, ci o campanie de denigrare orchestrată de un grup de interese cu mize strict personale. Adevărul din spatele „scandalului”: răzbunări pe fond de nepotism. Atacul vine ca reacție directă la refuzul conducerii de a ceda presiunilor liderului sindical Mititelu, care a solicitat numirea soției sale într-un post la compartimentul financiar. Deoarece directorul Cristina Chirvasă a refuzat acest act de nepotism, sindicatul a trecut la represalii mediatice. Obiectivitatea semnatarilor este nulă, având în vedere că însuși tatăl liderului de grup a executat o pedeapsă privativă de libertate, fapt ce alimentează o dorință de răzbunare împotriva instituției și a conducerii acesteia. Incidentele menționate (proiectul video, evadarea gestionată rapid, sau recepția clădirii) sunt proceduri administrative standard sau evenimente izolate folosite drept „muniție” pentru a forța schimbarea directorului. Acuzațiile de „inginerii financiare” sunt doar speculații menite să atragă atenția ANP, fără a avea un fundament legal. În concluzie, suntem în fața unei încercări clasice de intimidare managerială: atunci când un director nu acceptă să transforme instituția în „afacere de familie” pentru sindicat, se încearcă eliminarea sa prin denigrare publică. Instituțiile statului nu ar trebui să fie conduse prin șantaj mediatic, ci prin lege», au scris cei care susțin actuala conducere a Penitenciarului Vaslui.


L-am întrebat pe liderul de sindicat Gabriel Mititelu cum răspunde acuzațiilor, iar acesta ne-a replicat că sunt răutăți și neadevăruri. „Este adevărat că soția mea lucrează în Penitenciarul Vaslui, dar nu de ieri. A fost angajată anul trecut după ce a participat la un concurs organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor din România. Prima dată a luat locul al doilea, iar din comisie a făcut parte și directoarea Cristina Chirvasă. Am contestat nota primită și a fost reexaminată de o comisie națională condusă de fostul director al Penitenciarului Iași, Maloș Dan Costel, cel care s-a pensionat la sfârșitul anului trecut. Tot ceea ce am spus sunt informații publice ce pot fi oricând verificate. Din acest motiv spun că acuzațiile care mi se aduc sunt doar răutăți neadevărate”, spune Gabriel Mititelu.
Stimate redactor de ce nu cerut punct de vedere înainte să scrii articolul Armaghedon etc ” de la conducerea unității? Te ai văzut pe o scrisoare anonimă aducă știi cine a scris dar o dai că anonima ! Frumos articol ai scris !
Dacă ar exista o disciplină olimpică pentru managementul penitenciarelor dus în absurd, Cristina Chirvașă ar fi deja campioană mondială, cu record omologat și nimeni în apropiere. A reușit performanța rară de a fi constant slabă în toate rolurile bifate: asistență socială cu suflet birocratic, evidență cu eliberări „creative”, pază mai degrabă simbolică și directorat de decor. Practic, un tur complet al incompetenței, executat cu o eleganță aproape pedagogică.
Cât despre liderul de sindicat – o operă de artă în sine. Nu un lider, ci un ghid spiritual al interesului personal, înconjurat de o „șerpărie” atent organizată, unde principiile se negociază la bucată, iar loialitatea se măsoară în avantaje. Degete lungi, memorie scurtă și morală flexibilă – cam acesta pare a fi regulamentul intern neoficial.
Iar de la Brânză încoace, parcă s-a dat liber la improvizație. Penitenciarul nu mai e condus, e… administrat din inerție, ca un autobuz fără șofer care încă mai rulează doar pentru că nu s-a găsit cineva să apese frâna.
Superb! toata stima pentru descriere.
Nu mai pot de bine aia acolo. La salarii plus alte bonusuri insumate la peste 10.000 pe luna au chef si timp de hartuieli. Cine sa ii puna la treaba??? Jumatate din ei sunt pe la birouri si freaca menta la caini, nu mai zic ca ies la pensie si la 45 de ani.
Bai manglitorule scrie clar ca la schimbare de functie, nu la angajare.
Numai poza in nevinovat.
Prea te crezi zmeu
Sunt mulți care nu susțin deloc actuala conducere, dar să fim serioși, nea Mickey nici nu deschide bine gura și a și spus trei minciuni și două vrăjeli. Caz tras la indigo ca la dl Doroftei, se cheamă DIPu’, se cheamă „Auditu’ ” și după aia masculii de carton dau fuguța la presă cu gargară ieftină.