Intrat în malaxorul unor cămătari legali, IFN, un ieșean a ajuns să fie executat silit pentru o sumă de patru ori mai mare decât cea împrumutată. A apelat la justiție, apreciind că în contractul pe care îl semnase fuseseră incluse clauze abuzive. Faptul că a fost apărat de o casă de avocatură cunoscută nu l-a ajutat să câștige în fața judecătorilor pășcăneni. Își pune acum speranțele în apel.
În iulie 2023, Andrei B. a împrumutat de la Credius IFN SA o sumă de 3.500 de lei. Clientul a primit de fapt doar 3.000 de lei, întrucât 500 de lei a fost doar comisionul de analiză a dosarului. Banii trebuiau returnați în decurs de doi ani, dobânda nominală fiind de 150% pe an. Rata lunară de 465 de lei făcea ca de fapt dobânda anuală efectivă să se ridice la 432,48% anual. Pe scurt, pentru cei 3.000 de lei primiți, trebuia să returneze pe parcursul a doi ani 11.160 de lei. Dacă nu o făcea, creditorul îi putea aplica o dobândă penalizatoare de 0,42% pe zi. Ieșeanul nu a plătit, iar în decembrie, Credius IFN a cesionat creditul unei alte societăți, Finpro IFN SA. La acea dată, restanța era de 2.535 lei. De atunci a început coșmarul.
De la 3.000 lei primiți, executare silită pentru 14.062 lei
În februarie 2024, Finopro IFN a declarat scadența anticipată a creditului, somându-l pe Andrei B. să achite întreaga sumă de peste 11.000 lei. Notificarea s-a întors însă cu mențiunea „Nimeni să semneze”. Ca urmare, Finopro IFN a apelat la instanță, iar Judecătoria Pașcani a încuviințat în septembrie 2024 executarea silită a debitorului pentru suma de 14.062 lei, reprezentând datoria, dobânda remuneratorie, dobânda penalizatoare și cheltuielile de executare silită.
A fost rândul lui Andrei B. să se adreseze instanței, contestând executarea silită și cerând judecătorilor să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale și să le anuleze. Ieșeanul se referea la clauza referitoare la comisionul de analiză, la cea privitoare la dobânda anuală efectivă (DAE) și la dobânda penalizatoare. El a aprecizat că cei 500 de lei plătiți drept comision de analiză reprezentau de fapt o dobândă mascată, al cărei cuantum era disproporționat față de volumul și complexitatea documentației analizate. Mențiunile referitoare la dobânda anuală efectivă de 432,48% fuseseră redactate în contract într-o formă care nu-i permisese să înțeleagă exact cât va avea de plătit. Dobânda penalizatoare era excesivă și nu se justifica prin prejudiciul suferit de IFN. Caracterul abuziv al clauzelor era dat și de faptul că nu avusese posibilitatea de a le negocia. Contractul era unul standard, pe care trebuise să-l semneze ca atare…https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/camatarii-cu-legea-in-mana-de-la-iasi-dobanda-de-432-pe-an-de-50-de-ori-mai-mare-ca-la-banca-patania-unui-iesean-un-proces-care-te-umple-de-revolta–1835170.html
