INFORMARE Observatiile au fost transmise de cãtre expertii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârsitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizatã în luna octombrie. Aceastã primã versiune a Acordului, care reprezintã, practic, o formã mult mai avansatã decât un simplu draft si indicã modul în care autoritãtile române si-au propus sã atragã fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentatã, în octombrie, membrilor Camerei Deputatilor de premierul Victor Ponta si ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Anterior, în 25 iulie, ministrul Toedorovici declara cã Acordul de Parteneriat care urmeazã sã fie trimis la Bruxelles în toamnã va fi „un document de bunã calitate”.
Declaratia era sustinutã dupã ce o primã formã a documentului care stabilea modul în care vor fi cheltuiti banii europeni în perioada 2014-2020, conform informatiilor transmise atunci de MEDIAFAX, generase deja criticile Comisiei Europene, care l-a catalogat „incoerent si fãrã prioritãti clare”, astfel încât trebuia refãcut pânã în septembrie.
În decembrie, Ministerul Fondurilor Europene a informat cã, pe marginea acestei prime versiuni a documentului de programare, serviciile Comisiei au transmis, informal, o serie de comentarii, urmând ca autoritãtile române si cele europene sã discute pe marginea acestor observatii înainte ca documentul final sã fie aprobat la sfârsitul lunii ianuarie 2014. Contactat, vineri, de MEDIAFAX, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a declarat cã aceste observatii au fost preluate în documentul care urmeazã sã fie aprobat la sfârsitul acestei luni. Un document obtinut, vineri, de MEDIAFAX si care include toate aceste observatii relevã cã expertii CE i-au atentionat pe oficialii români cã textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum „excesivã” când, de fapt, ar trebuie sã se concentreze asupra datelor si indicatorilor relevanti. Sunt detalii/repetitii extensive pentru anumite necesitãti în timp ce altele rãmân slab dezvoltate. Necesitãtile identificate descriu o gamã foarte largã de probleme fãrã sã fie mereu demonstratã o viziune strategicã globalã asupra provocãrilor de dezvoltare. Aceastã lipsã a unei abordãri strategice este valabilã si pentru unele politici sectoriale, pentru care nu existã strategii eficiente si avizate. Provocãrilor de dezvoltare economicã nu li se poate rãspunde fãrã o strategie coerentã de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar si prin politici de cercetare si inovare si investitii în capitalul uman”, se aratã în document.
Nu si-au fãcut lectiile
Expertii avertizeazã cã lectiile învãtate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispozitie fonduri comunitare pe care însã nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, si insistã asupra faptului cã definitia prioritãtilor de finantare este de multe ori prea vagã sau genericã pentru a întelege scopul efectiv al actiunii, iar lista prioritãtilor este prea largã într-o „încercare aparentã” de a se adresa tuturor necesitãtilor sectoriale. Aceasta riscã, în opinia CE, sã genereze o pierdere a capacitãtii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienta si impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbtie ar trebui sã creascã în comparatie cu perioada anterioarã. În aceste conditii, serviciile Comisiei transmit cã îsi mentin o „rezervã generalã” în ceea ce priveste indicatorii propusi pentru alocãri financiare deoarece, în prezent, nu este posibilã o evaluare corespunzãtoare a prioritãtilor propuse si a necesitãtilor de dezvoltare, având în vedere modul larg si generic în care sunt prezentate. Expertii europeni aratã totodatã cã alocãrile ar trebui sã fie raportate la capacitatea „realistã” de absorbtie, luând în calcul lectiile învãtate.
„Realizãrile asteptate trebuie sã fie mai concrete”
„Global, documentul demonstreazã insuficientã orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manierã prea vagã, nu sunt suficient de concrete si ar trebui reconsiderate, împreunã cu obiectivele propuse. Realizãrile asteptate trebuie sã fie mai concrete, stabilind legãturi mai bune între zonele de finantare identificate si rezultatele asteptate”, afirmã expertii CE. Punctual, pentru sistemul de sãnãtate, reforma educatiei si munca nedeclaratã, oficialii CE atentioneazã cã textul este prea detaliat în descrierea realizãrilor de pânã în prezent în loc sã fie descrise problemele încã existente si sã vizeze cauzele acestora.
Imagine neclarã în sectorul agricol
În acelasi timp, în pofida importantei sectorului agricol în România, atât din perspectivã economicã, cât si socialã, din draftul Acordului de Parteneriat nu rezultã o imagine clarã legat de viziunea autoritãtilor române pentru dezvoltarea viitoare a acestuia, necesitãtile fiind prezentate superficial si fãrã sã fie indicate investitii în inovatie, domenii cu valoare adãugatã sau sectorul bio. Tot în agriculturã, mai exact în acvaculturã, expertii CE aratã cã trebuie promovatã o diversificare a speciilor, având în vedere cã majoritatea pestilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actualã din acest sector privind limitarea numãrului de specii riscã sã creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.
Transporturi „dezamãgitoare”
În domeniul transporturilor, se recomandã Guvernului sã prezinte mai bine potentialul porturilor, arãtându-se cã referirea la Portul Constanta este „destul de slabã”, cu presupuneri la modul general cã vor fi îmbunãtãtiri fatã de evolutiile efective „dezamãgitoare”. „Pentru sectorul transporturilor, oportunitatea (pertinenta economicã si sustenabilitatea financiarã) si fezabilitatea legalã (limitãrile ajutorului de stat) pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale au nevoie sã fie încã demonstrate în cadrul Master Plan-ului aflat în pregãtire. Trebuie avutã în vedere si sprijinirea principalilor beneficiari ai sistemului de transport, precum si reformele de guvernantã (implementarea contractelor de performantã). O atentie particularã ar trebui acordatã consolidãrii capacitãtii autoritãtilor competente de a administra proiecte de navigatie internã, tinând cont de serioasele deficiente de care au dat dovadã”, este un alt avertisment.
Expertii europeni atentioneazã totodatã cã investitiile în unitãti de cazare turisticã, incluzând facilitãti de tratament pentru sãnãtate si spa în statiuni turistice, indicate în document la sectiunea necesitãtilor de finantare, ar trebui sã provinã din strategii de dezvoltare localã, cu scopul de a sprijini cresterea economicã la nivel local si regional sau sectorul de business. „Acestea nu pot fi considerate ca investitii publice în sãnãtate”, aratã oficialii CE.
Nevoile de dezvoltare sunt insuficient aliniate prioritãtilor si în cazul sistemului educational, rezultatul utilizãrii Fondului Social European fiind indicat extrem de vag si fãrã sã ofere informatii suficiente despre intentiile autoritãtilor române, deoarece nu permite indentificarea a ce anume îsi propune România sã obtinã în privinta sistemului de educatie.
IT SI EFICIENTÃ ENERGETICÃ
În domeniul IT, desi slaba asimilare a tehnologiilor de informare si comunicare, precum si nivelul scãzut de alfabetizare digitalã sunt evidentiate în text, actiunile propuse de partea românã se referã la administratia publicã, culturã, educatie, sãnãtate, infrastructurã, dar ignorã conectarea la internet. Acest lucru, avertizeazã expertii CE, scoate în evidentã punctele slabe ale propunerii de agendã digitalã, care compileazã diverse mãsuri fãrã o strategie orientatã clar spre competitivitate, care sã rezulte dintr-o analizã serioasã. În privita eficientei energetice a clãdirilor, recomandarea este de a se tine cont de contorizarea inteligentã si utilizarea energiei regenerabile, fãrã ca prioritãtile de finantare sã se refere doar la izolarea termicã a clãdirilor, cu atentionarea cã nu au fost alocate resurse din Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) pentru infrastructura verde si ecosisteme care sã previnã riscuri de inundatii, secetã sau eroziune.
Rapoartele de mediu, la pãmânt!
Un alt avertisment este cã angajamentul si capacitatea autoritãtilor de mediu de a evalua în mod adecvat rapoartele de mediu solicitate în procedurile de autorizare s-au dovedit foarte slabe si nesustinute, iar propunerea de transferare a agentiilor pentru protectia mediului locale sub autoritatea consiliilor locale si desfiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, conform Legii descentralizãrii, ridicã îngrijorãri foarte serioase cu privire la modul în care noul sistem va asigura independentã, expertizã, coerentã si uniformitate în procesul de luare a deciziei privind aspectele de mediu. În aceastã privintã, aratã expertii CE, trebuie oferite garantii clare si concrete.
„Investitiile în proiecte energetice, noi sau modernizate, bazate pe deseuri sunt mentionate ca prioritãti anticipând concluzii ale unui studiu în desfãsurare si pe baza unei analize de oportunitate încã nerealizate. Incineratoarele nu pot fi obiectivele explicite si, oricum, trebuie vãzute ca o a doua optiune. Actiunea de implementare a mãsurilor pentru solutionarea cauzelor abandonului activitãtilor agricole este prea vagã si, asa cum este formulatã, nu poate duce la concluzia cã va avea ca rezultat protectia mediului”, se aratã în documentul transmis de la Bruxelles.
Expertii CE precizeazã cã repartizãrile orientative ale fondurilor pe fiecare obiectiv tematic trebuie reevaluate si semnaleazã cã în planul redactat de Guvernul român sunt date contradictorii privind repartizarea contributiei în cadrul Fondului Social European. „În privinta principiului partenerial, autoritãtile române sunt invitate sã indice cum vor fi selectati partenerii, modalitãtile de consultare si care sunt principalele rezultate. În ce priveste mecanismele de parteneriat pe parcursul implementãrii, textul este mai degrabã vag si generic. El trebuie completat pentru a se întelege, printre altele, cum lectiile învãtate din perioada actualã au fost luate în considerare, având în vedere în mod special functionarea foarte ineficientã a comitetelor de monitorizare”, este o altã problemã semnalatã. Potrivit aceleiasi surse, capitolul privind egalitatea dintre bãrbati si femei este mai degrabã subdezvoltat si necesitã o elaborare suplimentarã, iar criteriul egalitãtii de sanse în selcetarea proiectelor trebuie mai bine explicat, deoarece o definitie largã a acestei poltici drept criteriu de selectie s-ar putea dovedi irelevantã în anumite cazuri si ar genera greutãti administrative artificiale.
Achizitiile publice, ineficiente!
În ceea ce priveste achizitiile publice, serviciile Comisiei nu sunt de acord cu afirmatia cã a fost îndeplinitã aceastã conditionalitate si atentioneazã cã, în pofida progreselor „recente, dar timide”, sistemul de achizitii publice are încã nevoie de o îmbunãtãtire semnificativã pentru a fi considerat eficient. În aceastã privintã, recomandãrile convenite cu Comisia trebuie implementate rapid si în mod extensiv. „Autoritãtile române trebuie sã justifice noua structurã propusã pentru sistemul de management si control în raport cu anticipata sa capacitate de a depãsi dificultãtile întâmpinate în implementare din perioada 2007-2013. Competenta ministerelor de linie ca factori de decizie sectoriali trebuie mentinutã, evitând astfel aparitia de noi niveluri administrative si costuri birocratice si asigurând sustenabilitatea experientei si capacitãtii dobândite încã din etapa de pre-aderare. În acest context, sunt necesare clarificãri suplimentare cu privire la noul rol al Ministerului Dezvoltãrii Regionale de Organism Intermediar pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionalã. România trebuie sã explice cum aceastã structurã revizuitã va opera în practicã, deficientele pe care intentioneazã sã le solutioneze si posibilele îmbunãtãtiri la care poate conduce” solicitã Bruxelles-ul.
Deficiente de management
Întãrirea rolului de coordonare propusã pentru Ministerul Fondurilor Europene trebuie de asemenea sã se bazeze pe o evaluare obiectivã a capacitãtii si expertizei sale actuale, care nu existã în document, iar dificultãtile întâmpinate cu sistemul de management în privinta reglementãrilor etice, în special privind conflictul de interese, cu scopul de a reglementa mai eficient transferul angajatilor cãtre sectorul privat sau posibilitatea de desfãsurare simultanã a mai multor activitãti profesionale, trebuie solutionate, potrivit sursei citate, în mod adecvat si prin mãsuri eficiente. „Evaluarea deficientelor de managament si control trebuie continuatã, cu sublinierea cauzelor principale (…) având în vedere cã autoritãtile de management si organismele intermediare suferã de deficiente similare si necesitã la rândul lor mãsuri corective consistente. O coordonare mai strânsã nu poate nici pe departe fi vãzutã drept singura solutie la deficientele grave înregistrate în perioada de programare financiarã 2007-2013”, atentioneazã expertii europeni.
Fãrã mãsuri concrete
În acelasi timp, informatiile cu privire la deficientele de resurse umane sunt foarte vagi si nu propun niciun fel de mãsuri concrete, precum managament bazat pe perfomantã, recrutare eficientã si transparentã, iar o explicatie trebuie furnizatã si cu privire la rolurile si responsabilitãtile diverselor organisme intermediare care functioneazã în acelasi sector, pentru cã, aparent, existã suprapuneri. Propunerea de numire a Agentiei pentru Turism si a Departamentului pentru proiecte de infrastructurã si investitii strãine ca organisme intermediare ridicã, de asemenea, îngrijorãri serioase si semne de întrebare cu privire la mecanismele de management propuse si la relevanta desemnãrii politicilor specifice. Mai precis, turismul ar trebui promovat, în opinia expertilor de la Bruxelles, doar în cadrul sprijinului pentru dezvoltarea economicã regionalã si localã, în concordantã cu planurile de dezvoltare regionalã, în cadrul unei abordãri integrate si nu atât ca prioritate de sine-stãtãtoare. Reducerea sarcinilor administrative si simplificarea mãsurilor trebuie sã se bazeze pe lectiile învãtate din perioada curentã, prin stabilirea, acolo unde este posibil, a unor tinte cuantificabile, precum timpul necesar pentru procesarea aplicatiilor sau cererilor de platã, iar mecansimele de stimulare a ghiseului unic pentru IMM-uri trebuie detaliate, deoarece, în mod special, intentia de a diviza ajutorul pentru IMM-uri în douã programe (Competitivitate si Dezvoltare Regionalã) ridicã anumite preocupãri legate de coerenta alocãrii sprijinului financiar cãtre operatorii economici. Dezvoltarea localã asiguratã de comunitate pare a fi drept singurul instrument de combatere a sãrãciei din orase, mãsurã insuficientã tinând cont de dimensiunea problemei în România, iar aceastã solutie a dezvoltãrii locale asiguratã de comunitate ar putea fi prea restrictivã, având în vedere lipsa de experientã a autoritãtilor în aceastã abordare, precum si dimensiunea provocãrii sãrãciei în România, care afecteazã multe tipuri de zone, precum cele rurale, orase mici sau zone mono-industriale.
ATENTIONARE
În vara anului trecut, Comisia Europeanã a atentionat Guvernul, potrivit unui document obtinut atunci de MEDIAFAX, cã proiectul Acordului de Parteneriat transmis cãtre Bruxelles era incoerent si fãrã prioritãti clare, solicitând ca documentul sã fie refãcut „peste varã”, pânã în luna septembrie. Avertismentul a fost notat de cãtre Reprezentanta permanentã a României pe lângã Uniunea Europeanã, care i-a atentionat mai departe pe reprezentantii Guvernului de la Bucuresti cã o eventualã respingere a acestui proiect de cãtre Comisia Europeanã, în urma consultãrilor inter-servicii care vor avea loc, riscã sã conducã la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operationale si în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbtia fondurilor europene. Presedintele Traian Bãsescu a declarat, ulterior, cã Guvernul a probat cã nu a fost competent în pregãtirea absorbtiei banilor pentru exercitiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adãugând cã trage un semnal de alarmã în acest sens. El a atentionat cã România riscã sã intre în exercitiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregãtitã cum a fost la 1 ianuarie 2007 si riscã acelasi proces de întârziere si de pierdere de fonduri europene.
