Vasluiul, județ de tranzit într-o Românie cu turism-record: puține hoteluri, cerere slabă, sejururi scurte. Pe hârtie există potențial, în cifre, suntem la margine

NU CONTĂM… România a atins în 2025 cel mai ridicat nivel al ultimelor trei decenii la numărul de înnoptări în hoteluri, dar recordul național nu spune aceeași poveste pentru toate județele. În Vaslui, piața turistică rămâne mică, fragmentată și vulnerabilă: doar 3 hoteluri, o capacitate de cazare mai mică decât în 1990, sosiri în scădere puternică față de ultimii ani și sejururi mai scurte decât media națională. În timp ce alte zone atrag investiții, turiști și vizibilitate, Vasluiul continuă să funcționeze mai degrabă ca județ de tranzit decât ca destinație. Iar explicația nu ține doar de promovare: fără produs turistic clar, fără cazare suficientă pentru grupuri, fără servicii complementare solide și fără o Organizație de Management al Destinației avizată la nivel județean, Vasluiul rămâne administrat pe bucăți. Resurse există, dar autoritățile locale și județene nu au reușit să le transforme într-o ofertă turistică suficient de coerentă pentru a aduce turiști, nopți de cazare și bani în economia locală.

În 2025, România a atins cel mai ridicat nivel al ultimelor trei decenii în ceea ce privește numărul de nopți petrecute în hoteluri. Concluzia aparține unui studiu realizat de compania de consultanță imobiliară și management al investițiilor Colliers și marchează, statistic, un prag important pentru turismul românesc. Datele Institutului Național de Statistică pentru ansamblul structurilor de cazare arată însă o imagine mai nuanțată. La nivel național, totalul înnoptărilor a fost ușor sub cel din 2024, iar evoluțiile diferă puternic de la un județ la altul. Dincolo de acest maxim statistic consemnat pe segmentul hotelier, datele arată însă o piață intrată într-o etapă mai temperată. Creșterea față de 2024 a fost de sub 1%, semn că turismul românesc nu mai avansează pe fondul recuperării rapide de după pandemie, ci depinde tot mai mult de investiții, infrastructură și capacitatea destinațiilor de a atrage turiști în mod constant. Privită pe termen lung, piața românească de turism a trecut printr-o restructurare amplă. În 1990, România avea 3.213 structuri de cazare, iar în 1993 numărul acestora scăzuse la 2.682, pe fondul reducerii cererii și al lipsei investițiilor. Reconstrucția a fost lentă, susținută treptat de capitalul privat, în special prin dezvoltarea pensiunilor turistice și agroturistice. 

Mai multe unități, dar mai mici

Accelerarea devine vizibilă după 2015. Numărul structurilor de cazare a crescut la nivel național de la 6.946 în 2015 la 8.402 în 2019, iar în 2025 a depășit 14.300. Capacitatea totală a avansat însă mult mai lent, de la 353.236 de locuri în 1990 la 464.354 în 2025. Cu alte cuvinte, piața nu s-a extins prin unități mari, ci printr-un număr tot mai mare de structuri mici. Această schimbare se vede cel mai clar în dimensiunea medie a unităților de cazare: de la aproape 110 locuri în 1990 la aproximativ 32 de locuri în 2025. Turismul românesc este astăzi mai fragmentat, mai diversificat și mai dependent de operatori mici. Această reașezare a ofertei vine pe fondul unei cereri în creștere, dar și al unei schimbări clare în comportamentul turiștilor. Sosirile au urcat, la nivel național, de la 4,87 milioane în 2001 la peste 14,25 milioane în 2025, iar înnoptările de la 18,1 milioane la 30,37 milioane. În același timp, durata medie a sejurului a coborât de la 3,72 nopți la 2,13 nopți. Turiștii călătoresc mai des, dar petrec mai puțin timp într-o destinație. În această dinamică, turiștii străini au avut o contribuție importantă importantă pe segmentul hotelier. Potrivit Colliers, aproape 5 milioane de nopți de cazare în hoteluri au fost generate în 2025 de turiștii străini, contribuind la atingerea noului maxim statistic pe segmentul hotelier. Turismul intern rămâne principalul motor al pieței, însă avansul cererii externe arată o schimbare treptată de structură. 

Recordul național nu se vede la fel în toate județele

Maximul raportat pe segmentul hotelier marchează un prag important, dar, după cum menționam mai sus, nu spune aceeași poveste pentru toate județele. Unele zone atrag investiții, turiști și vizibilitate, în timp ce altele rămân pe o traiectorie mult mai modestă. Datele INS pentru ansamblul structurilor de cazare arată diferențe teritoriale tot mai vizibile. Bucureștiul și marile centre urbane concentrează o parte importantă din activitatea turistică. Gradele ridicate de ocupare și nivelul tarifelor indică o cerere stabilă și o piață activă din punct de vedere investițional. Cluj-Napoca, Brașov sau Constanța se înscriu în aceeași dinamică, susținute de accesibilitate, infrastructură și vizibilitate. Dincolo de aceste centre, însă, tabloul se schimbă. În afara zonelor turistice consacrate, creșterea nu se vede la fel, iar diferențele dintre județe devin tot mai clare. Vasluiul este unul dintre exemplele care arată cel mai bine această ruptură dintre dinamica națională și realitatea locală. 

Vasluiul, pe contrasens față de piața națională

La prima vedere, cifrele pot părea favorabile. În 1990, județul Vaslui avea 12 structuri de cazare. În 2025 avea 26. Pe hârtie, oferta pare să se fi dublat. Seria completă arată însă o evoluție mult mai complicată. Județul Vaslui a atins un vârf de 45 de structuri de cazare în 2012. De atunci, direcția s-a schimbat clar. În 2023 mai erau 31 de unități, în 2024 numărul a coborât la 29, iar în 2025 a ajuns la 26. Practic, județul a pierdut peste 16% din structurile de cazare în numai doi ani. Contrastul cu evoluția națională este evident. În aceeași perioadă, România a continuat să adauge unități de cazare. De la 12.697 de structuri cât se consemnau la nivel național în 2023 la 14.325 în 2025, adică un plus de aproape 13%. Datele statistice privind capacitatea de cazare fac ruptura și mai vizibilă. În 1990, județul Vaslui avea 1.400 de locuri de cazare. În 2025 mai avea 1.053, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 25%. În același interval, la nivel național, capacitatea a crescut de la 353.236 la 464.354 de locuri, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 31,5%. Cu alte cuvinte, în timp ce la nivel național capacitatea a fost extinsă, în Vaslui aceasta s-a redus. La nivel național, creșterea numărului de structuri de cazare a fost dublată de o capacitate totală mai mare. România are astăzi mai multe unități decât în 1990, dar și mai multe locuri de cazare. În Vaslui, tabloul este diferit. Numărul structurilor a crescut față de 1990, însă capacitatea totală a scăzut. Această diferență arată că, în județ, oferta nu s-a extins propriu-zis, ci s-a schimbat ca structură. Unitățile mari au pierdut teren, iar locul lor a fost luat de forme de cazare mai mici. Schimbarea se vede cel mai bine în dimensiunea medie a unităților de cazare. În 1990, o unitate de cazare din Vaslui avea, în medie, aproximativ 117 locuri. În 2025, media a coborât la 40. La nivel național, media a scăzut și ea, de la aproximativ 110 locuri pe structură la 32. Diferența este că, la nivel național, această scădere apare într-o piață care s-a extins. În Vaslui, apare într-o piață cu mai puține locuri de cazare decât în 1990.

Hotelurile sunt puține, iar volumul rămâne redus

Structura actuală a ofertei duce analiza în aceeași direcție. În 2025, județul Vaslui avea 26 de structuri de cazare, dintre care doar 3 hoteluri. Restul ofertei este format din pensiuni agroturistice, pensiuni turistice, apartamente și camere de închiriat sau alte forme de cazare de dimensiuni reduse. Distribuția locurilor confirmă această imagine. Din totalul de 1.053 de locuri de cazare, aproximativ 400 se află în pensiuni agroturistice, 343 în hoteluri, iar restul în unități mici. Vasluiul nu are, așadar, o ofertă construită pe volum, ci una dispersată, cu unități de capacitate redusă, adaptate unei cereri locale limitate. Cererea explică de ce oferta a rămas la scară redusă. În 2001, structurile de cazare din județul Vaslui au înregistrat 22.005 sosiri. În 2025, numărul acestora a ajuns la 40.712, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 85%. Creșterea există, dar este mult sub ritmul național. În același interval, sosirile la nivelul României au urcat de la 4,87 milioane la peste 14,25 milioane, adică un avans de peste 190%. Diferența arată clar că Vasluiul a crescut, dar nu a ținut pasul cu piața. Ultimii ani fac acest decalaj și mai vizibil. În 2023 și 2024, județul depășea 51.000 de sosiri. În 2025, a coborât la 40.712, ceea ce înseamnă o scădere de peste 20% într-un singur an. La nivel național, în aceeași perioadă, reculul a fost marginal, de aproximativ 2%.

Turiștii ajung rar și pleacă repede

La înnoptări, diferența se păstrează. În Vaslui, numărul acestora a crescut de la 37.055 în 2001 la 59.075 în 2025, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 59%. La nivel național, în același interval, înnoptările au urcat de la 18,1 milioane la 30,37 milioane, adică aproape 68%. Județul a crescut, dar sub ritmul pieței naționale.

Datele ultimilor ani arată însă cât de fragilă este această evoluție. După un vârf de aproape 86.000 de înnoptări în 2024, Vasluiul a coborât în 2025 la 59.075. Scăderea este de peste 30% și confirmă o piață cu variații puternice de la un an la altul. Durata medie a sejurului completează tabloul. În 2001, un turist petrecea în medie 1,68 nopți în Vaslui. În 2025, media a ajuns la 1,45 nopți. La nivel național, scăderea a fost de la 3,72 nopți la 2,13 nopți. Diferența rămâne constantă: turiștii stau mai puțin în Vaslui decât în restul țării. Aici se vede limita pieței locale. Dacă la nivel național, durata mai scurtă a sejurului este compensată de un număr mare de sosiri, în Vaslui sosirile cresc mai lent, iar sejurul este deja foarte scurt. Rezultatul este un volum redus de înnoptări, care limitează capacitatea județului de a transforma turismul într-un motor economic mai puternic.

Vasluiul rămâne prea mic într-o piață tot mai mare

Ponderea Vasluiului în turismul național arată cel mai clar pierderea de teren. În 2001, județul genera aproximativ 0,45% din totalul sosirilor. În 2025, ponderea a coborât la 0,29%. La capacitatea de cazare, scăderea este de la circa 0,40% în 1990 la 0,23% în 2025. Toate datele statistice duc spre aceeași concluzie. Problema Vasluiului nu este absența ofertei, ci lipsa de volum. Există structuri de cazare, dar cu o capacitate redusă. Există cerere, dar aceasta rămâne modestă și instabilă. Există ani de creștere, dar fără continuitate. La nivel național, turismul a avansat prin investiții, capacitate mai mare și fluxuri constante de turiști. În Vaslui, piața rămâne mică, fragmentată și vulnerabilă la corecții rapide. Nu este o piață blocată, dar nici una care să fi intrat într-o etapă reală de dezvoltare. În timp ce România marchează un maxim pe segmentul hotelier și rămâne o piață turistică mult mai puternică decât în urmă cu două decenii, Vasluiul funcționează în continuare la scară redusă și pierde teren în competiția pentru turiști.

Resurse fără direcție: Vasluiul nu are mecanismul care să-l transforme în destinație turistică

În această ecuație lipsește și instrumentul administrativ prin care o destinație se construiește, nu doar se invocă în discursuri. Organizațiile de Management al Destinației au fost create pentru a aduce la aceeași masă autoritățile locale și mediul privat, astfel încât promovarea turistică să nu mai fie o sumă de inițiative izolate, ci o strategie cu produs, buget, responsabilități și ținte clare. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului publică periodic lista OMD-urilor avizate, ultima actualizare fiind la 27 februarie 2026, iar Vasluiul nu figurează cu o organizație județeană avizată. Iașiul are OMD județean avizat, iar Galațiul a primit aviz pentru propria structură. Astfel, în timp ce alte județe din regiune își construiesc mecanismele prin care pot atrage proiecte, finanțări și turiști, Vasluiul rămâne într-o logică de administrare pe bucăți, cu resurse care există, dar nu sunt legate într-o ofertă turistică vandabilă.

Fără produs turistic clar, Vasluiul pierde turiști înainte să-i cîștige

Datele statistice sunt confirmate și de perspectiva din piață. Florin Bărhălescu, consultant în turism la Icar Tours, este unul dintre cei mai activi jucători de pe piața agențiilor de turism din Iași, cu peste 30 de ani de experiență în domeniu. Specializat în formare profesională, ticketing și marketing turistic, a absolvit Facultatea de Geografie și Geologie în 1994 și un master în „Dezvoltare și Promovare Turistică” la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a fost și lector asociat la disciplina „Marketing turistic”.

Din perspectiva acestuia, problema Vasluiului nu ține doar de promovare, ci mai ales de lipsa unui produs turistic clar, suficient de bine construit pentru a intra în circuitele regionale. Turiștii care ajung în Iași și vor să continue traseul aleg, de regulă, alte direcții. „Cererile turiștilor din Iași de a-și continua sejurul se îndreaptă spre destinații din Republica Moldova, Bucovina și Neamț, în vechiul principat istoric al Moldovei”, spune Florin Bărhălescu. Spre Vaslui, continuarea traseului apare mai degrabă ca rută de tranzit spre sud. Iar această poziție riscă să se slăbească odată cu deschiderea Autostrăzii A8, pentru că ruta ar putea fi folosită tot mai rar în drumurile spre Tulcea, Delta Dunării sau București.

Vasluiul nu are încă produsul care să țină turistul pe loc

TRIST DAR ADEVĂRAT… Din punctul său de vedere, primul lucru care lipsește este produsul turistic. Nu accesul, nu promovarea, ci produsul propriu-zis. „Lipsește produsul turistic în primul rând. Acesta trebuie construit, bine definit ca adresabilitate și nivel de calitate. Mai apoi un acces decent și de abia după aceea promovare”, explică Florin Bărhălescu. Există, totuși, direcții care pot fi dezvoltate. Averești și Huși ar putea deveni puncte de interes pentru oenoturism, mai ales în formatul unor excursii de o zi din Iași. Durata redusă a sejurului are și o explicație practică. Pentru ca un turist să rămână o noapte în plus, are nevoie de servicii de cazare potrivite. În opinia consultantului, județul are o ofertă limitată de cazare de 3 sau 4 stele în principalele orașe – Vaslui, Bârlad și Huși. Au existat chiar situații în care turiștii au preferat să se cazeze la Iași pentru vizite la obiective din județul Vaslui, mai ales în cazul turiștilor de afaceri sau al celor veniți în vizite personale, la rude ori pentru documentare în arhive. Faptul că oferta de cazare este dominată de unități mici nu ajută turismul organizat. Dimpotrivă, Florin Bărhălescu îl vede ca pe un dezavantaj major: „Dacă ai nevoie să vii cu un grup cu autocarul, nici nu poți să iei în considerare unitățile de cazare mici. Cererile în turismul organizat prin agențiile de turism pornesc de la 10 camere”. La această problemă se adaugă și accesul cu autocarul, o condiție esențială pentru circuitele de grup. Nici serviciile complementare nu sunt suficient dezvoltate. Restaurantele, experiențele locale și ghidajul sunt doar câteva dintre punctele slabe. În prezent, Vasluiul rămâne mai degrabă o destinație pentru turism local și regional, legată de câteva obiective școlare, religioase sau economice. Există și încercări de turism de experiență pentru străini, dar acestea au generat volume mici și doar pentru perioade limitate.

Iașiul poate deschide ușa, dar Vasluiul trebuie să aibă ce vinde

POSIBILE ANCORE… Un posibil produs turistic ar putea fi construit în jurul vinului, istoriei și gastronomiei. Bărhălescu spune că lucrează la un program pe componenta oenologică, istorică și gastronomică, legat de cramele de la Averești și Huși. Este, probabil, una dintre puținele direcții în care județul poate construi o ofertă coerentă, ușor de legat de Iași și de fluxurile deja existente acolo. Iașiul ar putea avea, în această ecuație, rolul de hub, nu de competitor. Aeroportul și fluxul divers de turiști care ajung în Iași pot deveni o poartă de intrare pentru Vaslui, dar numai dacă județul vine cu un produs clar, vândabil și suficient de bine ambalat. Exemple regionale există: Botoșani, Neamț și Suceava au reușit să dezvolte activități turistice care pot oferi repere pentru județe cu profil similar. În lipsa unui astfel de produs, Vasluiul rămâne dificil de vândut, consideră consultantul Icar Tours. Nu pentru că nu are nimic de arătat, ci pentru că oferta nu este încă legată într-o experiență turistică suficient de clară. Iar într-o piață în care turiștii stau tot mai puțin într-o destinație, această claritate face diferența dintre tranzit și sejur.