PNRR s-a închis, însă problemele au rămas pentru municipiul Vaslui: se caută 7 milioane de lei pentru finalizarea a două șantiere

LUPTA PENTRU BANI… Finalul lunii august a tras linie peste finanțările PNRR, însă, în municipiul Vaslui, două dintre investițiile începute cu bani europeni au rămas cu lucrări de executat și fără întreaga acoperire financiară necesară. Este vorba despre construirea celor cinci blocuri de locuințe pentru tineri de pe strada Ceramicii, obiectiv realizat în proporție de 80%, și reabilitarea Școlii nr. 4 „Elena Cuza”, realizată în proporție de 40%. Pentru ca cele două obiective să poată fi terminate până la sfârșitul anului, administrația locală trebuie să găsească, cât mai repede, aproximativ 7 milioane de lei. Partea proastă este că, în acest moment, banii nu sunt în buget. Partea oarecum bună este că situația Vasluiului nu este singulară. Mai multe administrații din țară au ajuns cu proiecte PNRR nefinalizate la expirarea termenelor, iar în această perioadă sunt căutate soluții la nivel guvernamental pentru investițiile rămase „între două finanțări”. Până la apariția unei asemenea soluții, însă, responsabilitatea financiară apasă pe bugetele locale.

La Vaslui, subiectul a provocat discuții aprinse în ultima ședință a Consiliului Local. Miza nu este doar găsirea celor aproximativ 7 milioane de lei, ci și riscul ca, în cazul neîndeplinirii indicatorilor asumați, municipiul să fie obligat să restituie finanțările primite pentru cele două investiții. Cel care a prezentat istoricul obiectivului de pe Ceramicii, acolo unde Primăria Vaslui construiește cinci blocuri pentru familiile nevoiașe, a fost consilierul Ionel Sandu, de la AUR, care a atras atenția asupra situației dificile, din punct de vedere financiar, în care se afla municipiul. „Azi, ni se cere să semnăm, din banii vasluienilor, nota de plată a unui eșec administrativ monumental. Povestea începe la 17 mai 2022, prin HCL nr. 74. Atunci ni s-a prezentat proiectul pentru construirea celor cinci blocuri și a celor 100 de apartamente pentru tineri. Valoarea locuințelor era de 36,28 milioane de lei cu TVA și, atenție, întreaga sumă era trecută drept eligibilă prin PNRR. Nu era cuantificată nicio contribuție locală. Pe lângă aceasta, mai erau prevăzute 45 de stații de încărcare, în valoare de 6,59 milioane de lei. Pe 7 decembrie 2022, a fost semnat contractul de finanțare nr. 137984. Primăria obținea aproximativ 6,2 milioane de euro pentru proiect. Vasluienilor li s-a transmis că avem o investiție europeană, practic acoperită din PNRR. La 21 septembrie 2023, prin HCL nr. 136, a apărut primul studiu de fezabilitate și primul deviz general. Valoarea totală ajungea la 37,17 milioane de lei, finanțarea PNRR rămânea 36,28 milioane, iar contribuția municipiului era de numai 886.213 lei. Construcțiile și montajul erau evaluate la 27,15 milioane de lei. Până aici, ni se vindea imaginea unui mare succes: cinci blocuri, 100 de apartamente și mai puțin de un milion de lei din bugetul local. Dar, la numai 11 luni, prin HCL nr. 119 din 29 august 2024, miracolul european s-a transformat într-o gaură pentru bugetul Vasluiului. Valoarea proiectului a sărit de la 37,17 milioane la 65,21 milioane de lei. Contribuția locală a explodat de la 886.000 de lei la 28,93 milioane de lei. Iar construcțiile și montajul aproape s-au dublat: de la 27,15 milioane la 54,24 milioane de lei.

Nu constructorul Amenajări Ivcons este vinovat de întârzieri la blocurile din strada Ceramicii, ci cei care au gestionat proiectul

Ni s-a vorbit despre inflație. Dar inflația nu mărește suprafața desfășurată de la 7.877 la 9.056 de metri pătrați. Inflația nu crește amprenta blocurilor cu peste 22%. Inflația nu schimbă proiectul tehnic, soluțiile constructive și categoriile de cheltuieli. Indicele prețurilor nu desenează etaje, nu lărgește clădiri și nu mută cheltuieli din coloana «eligibil PNRR» în coloana «buget local». Ori studiul de fezabilitate din 2023 a fost făcut superficial și cu cifre nerealiste, ori proiectul din 2024 nu mai era proiectul prezentat inițial Consiliului Local. Ambele variante sunt grave. Mai mult, contractul de lucrări cu Amenajări IVCONS a fost semnat abia pe 4 iunie 2025, la aproximativ doi ani și jumătate după semnarea finanțării. De ce a fost pierdut atât timp când termenul PNRR era cunoscut de la început? După licitație, prin HCL nr. 225 din 26 iunie 2025, valoarea a coborât la 59,36 milioane de lei, iar contribuția locală la 23,08 milioane. Așadar, procedura de achiziție a redus cu aproximativ 5,85 milioane de lei estimarea din 2024. Încă un motiv pentru care trebuie să ni se explice cum au fost calculate acele devize. La 29 ianuarie 2026, prin HCL nr. 9, pe fondul majorării TVA, proiectul a ajuns la 60,36 milioane de lei, iar contribuția locală la 23,48 milioane. Termenul de 30 august 2026 a fost ratat. Raportul prezentat chiar de aparatul Primăriei arată un progres fizic de numai aproximativ 81%. După mai bine de patru ani de la aprobarea proiectului și după aproape patru ani de la semnarea finanțării, blocurile tot nu sunt terminate. Iar astăzi ni se solicită ca bugetul local să preia încă 4,147 milioane de lei pentru lucrări care nu mai pot fi decontate prin PNRR din cauza depășirii termenului. Ca să fim foarte exacți: aceste 4,147 milioane nu se adaugă peste valoarea totală de 60,36 milioane. Se schimbă însă plătitorul. Banii care trebuiau să vină din PNRR vor fi luați acum din bugetul municipiului. Contribuția reală a Vasluiului ajunge astfel la cel puțin 27,62 milioane de lei, iar finanțarea PNRR scade efectiv la aproximativ 32,73 milioane. În 2022 ni s-a prezentat un proiect în care întreaga valoare a locuințelor era eligibilă. În 2023, ni s-a spus că Vasluiul va plăti doar 886.000 de lei. Astăzi, vasluienii ajung să plătească 27,62 milioane de lei – de peste 31 de ori mai mult și aproape 46% din întreaga investiție.

„Ați construit, hotărâre cu hotărâre, un monument al improvizației administrative”

Ionel Sandu a cerut, în timpul intervenției sale, ca cei vinovați pentru această situație să plătească cu funcțiile. „Nu PNRR este vinovat că studiul de fezabilitate a fost nerealist. Nu Bruxelles-ul a mărit suprafețele. Nu TVA-ul a dublat construcțiile și montajul. Și nu vasluienii au întârziat lucrările. Dar tot vasluienii sunt chemați să plătească. (…) Domnule primar, dacă nu puteți arăta cine a greșit, dacă nu puteți recupera costurile imputabile și dacă singura dumneavoastră soluție este să trimiteți factura cetățenilor, atunci singurul gest decent care v-a mai rămas este demisia”, a transmis consilierul AUR.

Primarul Braniște a încercat să arate partea plină a paharului

EXPLICAȚII… Primarul Lucian Braniște a recunoscut existența riscului ca banii să fie returnați, dar a încercat să așeze cele două proiecte restante în contextul întregului portofoliu PNRR al municipiului. „Noi am fost primii care am avut semne de întrebare privind acele întârzieri ale lucrărilor, însă toate întârzierile au avut un temei legal. Dar înainte de toate, aș vrea să lămurim ce a însemnat PNRR pentru municipiul Vaslui. A însemnat, printre altele, semnarea a zece contracte în valoare totală de 150 de milioane lei. Din această sumă, 117 milioane lei au însemnat cheltuieli eligibile, iar 33 de milioane de lei, cheltuieli neeligibile. Din cele 117 milioane lei, sumă eligibilă, în comunitatea noastră au intrat 110 milioane lei. Diferența de 7 milioane lei, înseamnă un procent de aproape 6%”, a declarat primarul. Edilul a pus astfel în balanță cele două șantiere cu rata generală de absorbție a banilor PNRR. Potrivit acestuia, Vasluiul a ajuns la 94%, mult peste media națională: „Am absorbit 94% din sumele avute la dispoziție, pe un fond de probleme foarte mari, legate de legislație, de constructori, de proiectanți. La nivel național, procentul de absorbție nu a depășit pragul de 50%, noi am ajuns la 94% la finalul lunii august, ceea ce nu e puțin lucru, din punctul meu de vedere.”

Florin Anicăi, cel care l-a amenințat pe primar că-i dă cu sticla-n cap: „bonusurile pentru fonduri europene să fie restituite”.

SANCȚIUNI… Consilierul local Florin Anicăi a cerut identificarea responsabililor și a pus în discuție inclusiv bonusurile încasate de angajații Primăriei care lucrează cu proiectele europene. „Dacă anumite persoane din cadrul Primăriei Vaslui ar răspunde cu bani din buzunarele lor și nu să ajungem ca noi toți să achităm nota de plată, poate nu ar mai fi așa zâmbitoare. Dacă constructorul nu și-a achitat obligațiile contractuale, de ce să plătească vasluienii?”, a întrebat consilierul. Acesta a mers mai departe și a cerut recuperarea stimulentelor acordate pentru activitatea legată de fondurile europene: „Noi am făcut și împrumuturi pentru a avea cu ce acoperi partea de cheltuieli neeligibile, asta în timp ce unii funcționari din cadrul Primăriei Vaslui iau bonus și 40% din salariu pentru atragerea fondurilor europene. Cum obiectivele nu au fost finalizate în termenii prevăzuți în contract, propun ca aceste bonusuri să fie restituite. Așa ar fi normal.”

Primăria arată spre termenele schimbate de Guvern

LICITAȚIILE, BATĂ-LE-AR VINA… Administratorul public Vasile Popa susține, în schimb, că o parte importantă a problemei a fost provocată de schimbarea regulilor în timpul derulării investițiilor. Potrivit acestuia, licitațiile pentru construcții au fost lansate în decembrie 2024 și au durat șase luni. Mai important, termenul avut în vedere inițial pentru contractul de lucrări ar fi fost modificat radical. „Inițial, acel contract de lucrări a fost semnat pe 17 luni cu constructorul, conform graficului de lucrări dat de proiectant. Cei de la ministerul de resort au venit după două luni de la semnarea contractului, pentru a modifica termenul de finalizare, de la 31 decembrie 2026, la 31 iulie 2026. Au revenit apoi pe parcursul anului și au modificat din nou termenul, la 30 august 2026”, a explicat Vasile Popa. Administratorul public admite însă rezultatul final: „Noi am reușit să atragem peste 110 milioane lei pentru municipiul Vaslui, însă este adevărat că 7 milioane lei au rămas neabsorbite.”

O finanțare „atipică”

UN PROGRAM MAI CIUDAT… Directorul economic al Primăriei Vaslui, Eugen Boț, a adus o altă explicație. Potrivit acestuia, PNRR a funcționat diferit față de programele europene clasice, finanțarea fiind stabilită înainte ca administrațiile să aibă proiectele tehnice și toate costurile reale în față. „Finanțarea pe PNRR a fost diferită față de toate celelalte finanțări pe fonduri structurale, în sensul că s-a finanțat lei/mp, fără niciun proiect tehnic, fără nicio documentație”, a explicat Boț. Potrivit acestuia, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice au venit ulterior, motiv pentru care „oriunde în țară, procentul de cofinanțare la aceste obiective finanțate prin PNRR, pleacă de la 40% în sus”.

Întrebarea care rămâne: de ce s-a pornit atât de târziu implementarea proiectelor?

FOSTUL PRIMAR, ANTI-PNRR… Dincolo de explicațiile privind legislația, constructorii, modul atipic de finanțare sau termenele schimbate de minister, cronologia ridică însă o întrebare dificilă pentru administrația vasluiană: de ce s-a ajuns atât de târziu la execuție? În cazul blocurilor, contractul de finanțare fusese semnat încă din 7 decembrie 2022, în timp ce contractul de lucrări a fost semnat abia la 4 iunie 2025, adică după aproximativ doi ani și jumătate. Chiar administratorul public confirmă că licitațiile pentru construcții au fost lansate abia în decembrie 2024. Această cronologie scoate la lumină un adevăr pe care nimeni din Primăria Vaslui nu dorește să îl rostească și anume că în perioada administrației fostului edil Vasile Pavăl unele investiții PNRR au fost lăsate la sertar, de teama reacției comunității. Pur și simplu, fostului primar i-a fost teamă să reloce elevii de la o școală la alta, de teama reacției părinților. Această ipoteză este confirmată prin faptul că procedurile de achiziție pentru lucrări au fost pornite în decembrie 2024, adică fix după ce Vasile Pavăl a plecat de la conducerea Primăriei Vaslui. Astăzi, administrația condusă de Lucian Braniște trebuie să scoată din cuptor „castanele fierbinți” uitate de Pavăl: aproximativ 7 milioane de lei trebuie găsite într-un timp foarte scurt pentru ca blocurile de pe strada Ceramicii și Școala nr. 4 „Elena Cuza” să fie terminate până la sfârșitul anului. Alternativa este mult mai costisitoare. Chiar primarul avertizează: „Dacă până la finalul anului nu vom realiza indicatorii, legea spune că suntem pasibili să dăm banii înapoi.”