Suma infimă care ne apăra complet de dronele rusești. Un general NATO dezvăluie cum s-au blocat proiectele vitale în România

Patru ani de război în Ucraina și zeci de drone căzute pe teritoriul național au fost necesare pentru ca autoritățile de la București să recunoască breșele din sistemul de apărare. Într-un interviu exclusiv, generalul Dorin Toma explică cum s-au ratat oferte vitale și care este prețul real al siguranței noastre: sub 500 de milioane de euro pentru radare, senzori și interceptoare.

Adevărul: Recent, ministrul Apărării, Radu Miruță, a recunoscut că România nu are suficiente capabilități împotriva dronelor și susține că va semna opt proiecte pentru unele dintre cele mai moderne sisteme anti-dronă din lume. De ce a fost nevoie să ne cadă zeci de drone în cei patru ani de război din Ucraina pentru a avea în sfârșit o revelație?

Generalul Dorin Toma: De fapt, Forțele Terestre au solicitat de mai multe ori și încă din 2012 arme de acest gen. Și a existat la vremea respectivă un program pentru modernizarea acelor instalații Oerlikon. Este vorba despre instalațiile antiaeriene Oerlikon pe care Armata Română le are în dotare. Acum există un contract cu Rheinmetall și transformarea din instalații clasice Oerlikon, pentru că era o tehnologie veche, iar radarul pe care îl aveau acele instalații era depășit, practic nu-l mai repara nimeni. Nu mai putea fi reparat pentru că era o tehnologie de acum 20-30 de ani. Și atunci s-a propus modernizarea acestora și transformarea lor în astfel de capabilități C-RAM. Cu siguranță că toate acestea se puteau face mult mai din timp, nu există scuze. Și programul, după ce militarii au emis cerințele operaționale, ar fi putut să fie deja finalizat. Chiar eu, chiar prin poziția pe care o aveam la Statul Major al Forțelor Terestre (n.r. – generalul Toma a fost inclusiv locţiitor al Şefului Statului Major al Forţelor Terestre din aprilie 2020) răspundeam de chestia asta și am încercat să împing programul de modernizare.. Și au mai fost și alții. Pentru că nu mai aveai ce să faci cu ele, trebuia să le găsești o soluție. Ori le casai, ori încercai să le modernizezi, dar nu mai exista o cale de mijloc.

Știam că suntem descoperiți, dar am amânat măsurile

Și care a fost concluzia la care s-a ajuns atunci?

Atunci s-a ajuns la concluzia că poate fi o opțiune, iar Rheinmetall s-a oferit să deruleze proiectul respectiv. Însă contractul cu Rheinmetall s-a semnat numai la sfârșitul anului 2023. Probabil că într-un final a fost semnat și la presiunea faptului că au început să cadă primele drone prin România în a doua jumătate a anului 2023. Iar germanii ar fi trebuit deja să livreze măcar o parte din comandă.

În 2023 erați încă la Forțele Terestre?

Nu, eu eram deja la Divizia Multinațională (n.r. – generalul Dorin Toma a fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO). Deci eram deja în structură NATO. Iar din acel moment n-am mai putut monitoriza asta, nu mai eram implicat în lucrurile astea.

Ce ar fi trebuit livreze mai exact Rheinmetall?

Conform contractului, aveau de livrat două sisteme până în 2025. Un sistem înseamnă patru instalații de tragere. Patru plus patru înseamnă opt instalații de tragere. Și fiecare sistem este conectat la un element de control și conducere a tragerii. Deci dacă anul trecut sau în prima parte a anului Rheinmetall ar fi accelerat un pic și și-ar fi respectat contractul cu România… Pe de altă parte, de vină pentru întârziere este și birocrația naționale. Până la urmă, se pare că tot noi am încurcat problema.

Dacă am fi avut acele sisteme livrate de germani am fi putut apăra mai bine granița de dronele rusești?

Ideea este că dacă ar fi existat acele sisteme cu muniția aferentă, ar fi putut fi amplasate în anumite poziții și ar fi putut contribui la angajarea, la distrugerea acestor drone…https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/suma-infima-care-ne-apara-complet-de-dronele-2533690.html