„Strop de aer”, proiectul creat de un vasluian pentru monitorizarea calitãtii aerului

INITIATIVÃ… Un tânãr originar din Vaslui a creat o tehnologie care monitorizeazã calitatea aerului în mai multe orase din tarã. Se numeste Alexandru Luchiian, are 35 ani si este inginer automatist de profesie, pasionat de electronicã. Astãzi locuieste în Cluj-Napoca, acolo unde lucreazã ca IT-ist si de unde coordoneazã proiectul „Strop de aer”, o initiativã cu implicare civicã ce doreste sã mãsoare particulele aflate în suspensie PM2.5 si PM10, sau, altfel spus, calitatea aerului. Pentru a reusi acest lucru, Alexandru Luchiian a montat peste 60 de senzori în Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Alba-Iulia, Constanta, Huedin, Brasov, Târgu Mures, Codlea, Baia-Mare, Ploiesti, Pitesti si Vaslui. La noi în oras, senzorii sunt montati pe strãzile Nicolae Bãlcescu, respectiv Castanilor. Potrivit tehnologiei folosite în proiectul „Strop de aer”, în ambele locatii calitatea aerului este mediocrã. Platforma face, totodatã, recomandãri în functie de rezultatele mãsurãtorilor: „este acceptabil sã faceti plimbãri în aer liber, sã practicati activitãti fizice, însã nu este recomandat sã petreceti mult timp în aer liber. În cazul grupurilor sensibile (femei însãrcinate, copii, persoane cu probleme respiratorii, vârstnici, nu este recomandat sã petreceti timpul în aer liber”. „Sunt foarte multe focuri clandestine de toamnã, vremea rece, traficul crescut, dar si încãlzirea cu lemne si centralele de bloc sau apartament, toate duc la o calitate precarã a aerului”, a explicat Alexandru Luchiian, initiatorul si fondatorului proiectului „Strop de aer”.

Ideea proiectului „Strop de aer” este cresterea gradului de constientizare si informare, la nivelul comunitãtii locale, cu privire la existenta aerului poluat în România, ca o problemã realã care trebuie abordatã. Pasionati de electronicã si software, echipa Strop de aer foloseste tehnologia pentru a monitoriza si pentru a întelege semnele pe care planeta încearcã sã le arate. „Datele culese de cãtre senzori traduc schimbãrile climatice sau efectele devastatoare pe care le au factorii antropologici precum industria grea, expansiunea mega oraselor sau supra aglomerarea cu automobile ce au ardere incompletã. De asemenea și incendierea necontrolatã a deseurilor are efecte negative pentru pãduri si pentru mediu. Proiectul „Strop de aer” este un proiect IOT, care culege si proceseazã datele de la senzorii ce masoarã calitatea aerului. Aceste date sunt preprocesate si trimise prin Wi-fi, pe mai multe platforme pentru a fi disponibile online oricãrui cetãtean preocupat de calitatea aerului, dar si pentru a fi comparate cu valorile limitã impuse de Uniunea Europeana sau pentru a estima eventualele cazuri când aerul devine periculos pentru populatie. Cu aceastã initiativã se doreste sã crestem gradul de constientizare a locuitorilor din România cu privire la aceastã problemã si sã oferim informatii, în timp real, despre calitatea aerului de pe tot teritoriul tãrii. În baza informatiilor care sunt disponibile online cât si pe ecranul (display) al fiecãrui senzor, locuitorii sunt informati cu privire la anumite recomandãri în functie de calitatea aerului mãsurat ( ex: sã practice activitãti fizice în aer liber ). Din pãcate, mãsurãtorile oficiale nu se pot realiza la nivel „micro”, de stradã, bloc, sau scarã si din acest motiv dorim o implicare civicã, unde fiecare cetãtean sã îsi poate achizitiona un senzor si sã fie parte implicatã activ în monitorizarea calitãtii aerului pe care îl respirã. Oricine doreste poate monta un senzor, departe de sursele care pot influenta mãsurãtorile, pentru a avea o imagine clarã si palpabilã a calitãtii aerului din mediul în care trãieste. Senzorii sunt open-source software / hardware. Cu putine cunostinte de electronicã, oricine poate realiza un astfel de senzor cu un buget redus”, explicã Alexandru Luchiian, initiatorul proiectului.

Efectele poluãrii asupra sãnãtãtii oamenilor: 4,2 milioane de decese premature sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului

O calitate precarã a aerului este nocivã pentru sãnãtatea oamenilor. Potrivit jurnalistilor de la Green Report, care citeazã Organizatia Mondialã a Sãnãtãtii (OMS), 4,2 milioane de morti premature sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului – în principal prin boli de inimã, atac de cord, boala pulmonarã obstructivã cronicã, cancer de plãmâni si infectii respiratorii acute la copii. „Astfel, poluarea aerului este responsabilã pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plãmâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale si 43% din decesele cauzate de boala pulmonarã obstructivã cronicã. „The silent killer” (ucigasul tãcut) – cum mai este cunoscutã poluarea – pãtrunde prin nãri, îsi face drum cu usurintã pânã la organele interne si omoarã 26.490 români pe an, potrivit unui raport al Agentiei Europene de Mediu. Mai mult, raportul Institutului National de Sãnãtate Publicã, realizat pentru perioada 2010-2017 si obtinut de Hotnews.ro, aratã cã, dacã poluarea ar fi scãzut la nivelul asumat în 2010 (20 ug/m3 – concentratia microparticulelor), bucurestenii (cei mai afectati de poluare la nivelul României) ar avea o sperantã de viatã mai lungã cu 4 ani. Documentul aratã cã în Bucuresti este o asociere certã între cresterea poluãrii cu PM10 si PM2,5 (praf) si numãrul tot mai mare de boli grave care afecteazã bucurestenii: infarct acut de miocard, infectii acute ale cãilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivã cronicã (BPOC). Microparticulele (PM 2.5, PM10) – sau particule în suspensie – sunt produse de traficul rutier si includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucãti mici de metal si cauciuc din uzura si frânarea motorului, precum si praful de pe suprafetele rutiere. Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas si gât si pãtrund în alveolele pulmonare provocând inflamatii si intoxicãri. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, vârstnicii si astmaticii. Poluarea cu pulberi înrãutãteste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept si dificultãti respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scãzutã de pulberi poate cauza cancer si moartea prematurã”, noteazã jurnalistii de la Green Report.