De Ziua Culturii Naționale, expoziție de excepție dedicată marelui Mihai Eminescu

La 16 noiembrie 2010, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale. Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu, respectiv 15 ianuarie, drept Zi a Culturii Naționale este legată de valoarea creației literare, care este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparținând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost influențată și de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar și de teoriile lui Arthur Schopenhauer și Immanuel Kant.Cultivarea limbii române a constituit unul din crezurile de căpătâi ale marelui poet. Dar această „împărăteasă bogată”, limba română, un adevărat „fagure de miere” este astăzi trecută în plan secund, transformată și actualizată, de aceea este de datoria noastră ca de fiecare dată când este posibil și se impune să aducem în centrul atenției numele și opera poetului. Acesta, în anii 1988-1989, a pornit pe urmele Poetului, încercând să vadă tot ce amintește de Eminescu. Pe lângă imaginile cu satul în care a copilărit Eminescu, cu pădurea și lacul, Vergulescu a imortalizat imagini pitorești cu târgurile noastre de altădată, cu casele ale căror trecut este legat de numele poetului. Botoșani, Iași, București, Blaj, Giurgiu, Târgu Mureș, Oravița, Brașov, Sibiu, Lugoș, Arad, Văratec își găsesc reprezentarea în grafica prezentă. Periplul pe urmele Poetului a continuat și peste hotare, Vergulescu surprinzând locuri și din Cernăuți, Chișinău, Odessa, Viena, Berlin. În colecție se află și portrete ale celor care au intrat în lumea lui Eminescu. Toate lucrările prezintă la subsol un mic comentariu scris de pictor, ori un vers sau o strofă dintr-o poezie semnată de Eminescu.