Personalul silvic va face uz de armã si va depune jurãmânt
SCHIMBARE Personalul silvic cu atributii de pazã a pãdurilor va avea dreptul sã facã uz de armã pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precizeazã proiectul Legii privind statutul personalului silvic. Este vorba de un proiect de lege care survine dupã celebrul caz de la Coroiesti acolo unde pãdurarul a fost agresat în propria locuintã de o bandã de smecheri din Bucuresti.
Angajatii silvici si membrii familiilor lor vor avea dreptul la protectie, din partea structurilor specializate ale statului, “fatã de amenintãrile sau violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitãrii atributiilor de serviciu sau în legaturã cu acestea”. Conform proiectului de lege, orice agresiune sãvârsitã asupra angajatilor silvici sau asupra familiilor acestora va fi pedepsitã conform pedepselor prevãzute de legea penalã, majorate cu o jumãtate din cunatumul lor. Proiectul de lege a fost afisat pe site-ul Ministerului Mediului si Pãdurilor, în vederea consultãrii publice, înainte de a fi discutat în Parlament. Conform acestui document, angajatii Ministerului Mediului si Pãdurilor, membri ai Corpului Silvic, vor fi asimilati personalului care îndeplineste functii ce implicã exercitiul autoritãtii publice. La admiterea în Corpul Silvic, angajatii vor depune un jurãmânt în care vor promite sã respecte Constitutia si legile României si sã lucreze “cu profesionalism, constiinciozitate, demnitate si bunã – credintã”. Jurãmântul silvicultorilor se va încheia cu formula: “Asa sã-mi ajute Dumnezeu” sau, în locul acesteia, cu fraza: “Fac acest jurãmânt în mod solemn, liber, pe onoare!”. Jurãmântul va fi semnat si se va pãstra la dosarul profesional al fiecãrui silvicultor. Pentru angajatii Corpului Silvic, cea mai micã functie va fi aceea de pãdurar debutant. Functia cea mai înaltã va fi aceea de inginer consilier silvic. Pe lângã drepturile salariale, personalul silvic de toate gradele va avea dreptul sã primeascã în fiecare an, “gratuit si neimpozabil”, cantitatea de 6 metri cubi de lemn de foc, precum si, o singurã datã de-a lungul activitãtii, cantitatea de 10 metri cubi de lemn de lucru pentru constructii.
„Este bine, dacã am beneficia de protectia atât a legii cât si a institutiilor abilitate sã ne asigure protectoie nouã si familiilor”
Aflat in concediu medical si în prezent, în urma bãtãii încasate de la vânãtorii din Bucuresti, pãdurarul de la Cantonul Coroiesti (Rotãrie) a precizat cã este foarte bine dacã aceastã lege ar fi si aplicatã. „Este bine, dacã am beneficia de protectia atât a legii cât si a institutiilor abilitate sã ne asigure protectoie nouã si familiilor. Pentru cã uitati, chiar dacã am fãcut plângere la Politia Vaslui împotriva celor care m-au bãtut, ei nu sunt cercetati, ba mai mult, umblã cu ziarul dumneavoastrã pe la oamenii care s-au revoltat si le aratã poza din articol, amenintându-i cã îi omoarã. Au împuscat unui om care a vorbit cu dumneavostrã un pui de câne pechinez, îi fugãresc prin lanurile de porumb pe alti oameni, sunt ceva de speriat. Ba chiar seful de post de la Coroiesti le-a si spus oamenilor cã mai bine se potolesc, pentru cã cei de la Soimul Dunãrean sunt de la Bucuresti si nu le va face nimeni nimic. Eu personal nu mai cred cã se poate aplica legea si acestor oameni. Dacã este lege, poate cã se aplicã altora, nu si celor suspusi, iar noi si familiile noastre vom trãi mereu sub amenintãri”, a spus pãdurarul Ion Leonte, neîncrezãtor în eficienta legii ce urmeazã a fi discutatã în Parlamentul României. Ion Leonte a stat internat de pe 24 august si pânã ieri la Spitalul Militar din Galati, pentru investigatii, întrucât nu se simte bine de loc, desi medicii bârlãdeni i-au fãcut externarea pe 10 august, pentru cã nu au constatat leziuni grave în urma bãtãii administrate! Mai mult, pãdurarul Ion Leonte a depus plângere pentru a se pune în miscare actiunea de cercetare penalã a celor de la AVPS Soimul Dunãrean, pentru comiterea infractiuniolor de lovire si alte violente, dar cercetãrile încã nu au demarat, dupã cum ne-a declarat telefonic pãdurarul.
