Detalii din rechizitoriu: în încercarea de a-l salva pe Bogos, liberalii Barbu si Trãilã au descins în biroul deputatului Adrian Solomon, cãruia i-au promis scaunul de director al lui Ponea

MISTERELE DIN BIROUL LUI SOLOMON

DISPERATI… Rechizitoriul DNA din dosarul Bogos descrie nu doar mecanismul prin care patronul Vanbet a încercat sã obtinã înlãturarea lui Mihai Ponea de la conducerea DSVSA Vaslui, ci si pânã unde erau dispuse unele persoane sã meargã pentru a-si atinge obiectivele. În centrul operatiunii s-au aflat Mihai Barbu, fostul presedinte al PNL Vaslui, si Cristina Trãilã, fost secretar general adjunct al Guvernului. Dupã luni de interventii fãrã rezultat, cei doi au ajuns inclusiv în biroul deputatului Adrian Solomon, presedintele PSD Vaslui, cãruia i-au cerut sã propunã un înlocuitor pentru Ponea. Barbu si Trãilã doreau atât de mult sã-l dea jos pe Ponea încât i-au spus lui Solomon cã functia de director al DSVSA Vaslui ar fi a PSD-ului. Cei doi erau dispusi sã facã orice, numai sã-l salveze pe Bogos. Mai mult, Trãilã a sustinut cã însusi premierul era pregãtit sã-l demitã pe seful ANSVSA dacã acesta continua sã-l protejeze pe Ponea. Totul a pornit de la un conflict între omul de afaceri Fãnel Bogos, proprietarul grupului Vanbet, si Mihai Ponea, directorul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Vaslui. Miza imediatã era un dosar de despãgubire de aproximativ trei milioane de euro, pe care Ponea refuza sã îl aprobe, dar si controalele si sanctiunile aplicate fermelor administrate de Bogos.

Potrivit procurorilor DNA, nemultumirea patronului Vanbet s-a transformat într-o operatiune de influentã politicã, având ca obiectiv schimbarea conducerii DSVSA Vaslui. Anchetatorii descriu explicit momentul în care Bogos a decis sã apeleze la conducerea PNL Vaslui: „În perioada februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar si actionar al Vanbet, nemultumit de sanctiunile si mãsurile aplicate societãtii de cãtre DSVSA Vaslui si de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despãgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fãnel a hotãrât sã actioneze pentru înlãturarea din functie a directorului executiv al DSVSA Vaslui”. La 13 februarie 2025, Bogos s-a întâlnit cu Mihai Barbu, presedintele PNL Vaslui, si i-a solicitat sã-si foloseascã influenta politicã pentru a interveni la Alexandru Bociu, presedintele Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Ceea ce putea pãrea un conflict administrativ între o companie privatã si institutia care o controla a devenit, în interpretarea procurorilor, o tentativã de folosire a puterii politice în beneficiul unui operator economic.

Barbu a verificat la Bolojan dacã Ponea avea protectie politicã

Primele miscãri politice pentru schimbarea lui Ponea începuserã chiar înainte ca Bogos sã îi solicite interventia lui Barbu. Pe 30 ianuarie 2025, liderul PNL Vaslui i-a trimis un mesaj lui Ilie Bolojan, încercând sã afle dacã directorul DSVSA se bucura de sustinerea acestuia. „Vã salut, cunoasteti un domn Mihai Ponea, director la DSV Vaslui? Spune cã are sustinerea dvs. si am vrut sã mã asigur. Multumesc”, i-a scris Barbu. Rãspunsul lui Bolojan a fost categoric: „Nu”. Barbu a transmis imediat informatia cãtre Adrian Solomon, presedintele PSD Vaslui, lãsându-i de înteles acestuia cã Ponea nu beneficia de protectia liderului liberal si, prin urmare, putea fi înlocuit. Procurorii consemneazã: „Totodatã, în aceeasi zi, la ora 18:48, Barbu Mihai i-a transmis lui Solomon Adrian concluzia potrivit cãreia Ponea Mihai nu beneficia de sustinerea lui Bolojan Ilie si i-a dat de înteles cã este posibilã înlocuirea acestuia din functia de director executiv al DSVSA. Vaslui”. Mesajul transmis lui Solomon era sugestiv: „Nu-l cunoaste, nu-l sustine, n-a auzit de el. Asa ca ….” Vorbim de primul episod documentat în care Barbu încerca sã-l atragã pe liderul PSD Vaslui în demersurile privind schimbarea directorului DSVSA. Nu avea sã fie însã si ultimul.

Întâlnirea cu seful ANSVSA: Bogos si Barbu au cerut demiterea lui Ponea

Pe 24 februarie 2025, Mihai Barbu si Fãnel Bogos s-au prezentat la Alexandru Bociu, presedintele ANSVSA. Solicitarea lor, potrivit rechizitoriului, a fost directã: demiterea lui Mihai Ponea. Procurorii explicã motivul: „Întrucât Bogos Fãnel era nemultumit cã este supus unor controale excesive din partea DSVSA Vaslui, iar Ponea Mihai nu aproba un dosar de despãgubire înaintat de firma Vanbet SRL”. Bociu nu a dat curs solicitãrii. Refuzul sãu avea sã transforme disputa într-o confruntare politicã mai amplã, în care însãsi functia de presedinte al ANSVSA a ajuns sã fie pusã în discutie. Problema pentru Barbu si Bogos era cã Bociu beneficia de sustinere în interiorul PNL, în special din partea organizatiei Botosani, condusã de Valeriu Iftime. În acest context, Cristina Trãilã, care ocupa functii importante în aparatul guvernamental, a devenit un personaj esential în încercãrile de schimbare a raportului de forte.

Cristina Trãilã, de la Palatul Victoria la pregãtirea controalelor împotriva DSVSA

La 28 iulie 2025, Fãnel Bogos s-a întâlnit la sediul Guvernului cu Mihai Barbu si Cristina Trãilã. Explicatia politicã invocatã pentru aceastã întâlnire era o eventualã candidaturã a omului de afaceri la Primãria comunei Banca, din partea PNL. Procurorii au interpretat însã diferit scopul discutiei. Potrivit documentului, subiectul real l-au constituit problemele Vanbet cu autoritãtile sanitar-veterinare si modalitãtile prin care puteau fi declansate verificãri asupra DSVSA Vaslui. „Din cuprinsul conversatiei se deduce faptul cã Bogos Fãnel le-a precizat celor doi problemele pe care le-a avut cu Ponea Mihai în ceea ce priveste dosarul de despãgubire din 2024 (gãinile moarte din anul 2024). Totodatã, scopul sesizãrii întocmite la indicatiile inculpatei Trãilã Cristina era acela de a trimite în control la DSVSA Vaslui Corpul de Control al premierului si Directia Agricolã, Ministerul Agriculturii”. Astfel, potrivit anchetatorilor, Trãilã nu s-ar fi limitat la sustinerea politicã a demersurilor lui Bogos, ci ar fi oferit inclusiv indicatii privind formularea sesizãrilor si institutiile cãtre care acestea trebuiau directionate.În paralel, Barbu încerca sã deschidã usi la cel mai înalt nivel. La 23 septembrie 2025, acesta i-a organizat lui Bogos o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, prezentându-l drept un important antreprenor vasluian si posibil candidat liberal. Discutia a deviat însã de la subiectul politic anuntat, Bogos prezentându-si nemultumirile legate de autoritãtile sanitar-veterinare. Anchetatorii au retinut cã Barbu si-a folosit functia de partid pentru a facilita aceastã întrevedere. În acelasi dosar, procurorii au analizat si furnizarea de produse alimentare Vanbet pentru un eveniment organizat de liderul liberal, considerând-o o contraprestatie pentru folosirea influentei sale.

Presiuni asupra lui Bociu: protejati-l pe Bogos sau pierdeti functia

În octombrie 2025, Mihai Barbu a apelat la Mircea Abrudean, presedintele Senatului, pentru a obtine o nouã discutie cu seful ANSVSA. La 15 octombrie, Barbu si Bociu s-au întâlnit în sediul central al PNL, din Aleea Modrogan. Din declaratia lui Bociu, procurorii au retinut: „Acesta a insistat sã îl protejeze pe Bogos Fãnel în legãturã cu fermele administrate de acesta, în sensul opririi controalelor si a sanctiunilor legale aplicate fermelor respectivului operator economic”. Potrivit documentului, Bociu i-a relatat ulterior lui Abrudean solicitãrile primite, iar presedintele Senatului i-ar fi recomandat sã nu tinã cont de acestea si sã îsi respecte atributiile de serviciu. Momentul culminant al presiunilor asupra conducerii ANSVSA a venit pe 3 noiembrie 2025, când Cristina Trãilã l-a primit pe Alexandru Bociu la Guvern. Conform rechizitoriului, Trãilã i-a comunicat cã nu mai beneficiazã de sprijin politic pentru a rãmâne în functie. „Inculpata Trãilã Cristina i-a precizat martorului cã are mai multe nemultumiri la adresa sa si cã nu mai beneficiazã de sustinere politicã pentru mentinerea în functia de presedinte al ANSVSA”. Motivul invocat este deosebit de relevant pentru întreaga anchetã: Bociu nu îi acorda sprijin si protectie lui Fãnel Bogos. Bociu a rãspuns, conform declaratiei consemnate în dosar, cã îl trateazã pe Bogos la fel ca pe orice alt operator economic si cã problemele din fermele acestuia puteau afecta siguranta alimentarã. Cristina Trãilã a negat ulterior, în declaratiile date anchetatorilor, cã ar fi discutat cu Bociu despre problemele Vanbet si schimbarea lui Ponea.

Barbu si Trãilã, în biroul lui Adrian Solomon: „Ponea îi omoarã afacerea” lui Bogos

VIZITÃ OFICIALÃ, CU INTERESE PERSONALE…A doua zi, pe 4 noiembrie 2025, operatiunea politicã a ajuns într-un punct decisiv. Mihai Barbu si Cristina Trãilã s-au deplasat împreunã în biroul deputatului Adrian Solomon, presedintele PSD Vaslui, de la Comisia pentru muncã a Camerei Deputatilor. De aceastã datã, nu mai era vorba despre verificarea sprijinului politic de care beneficia Ponea. Cei doi i-au cerut direct liderului social-democrat sã nominalizeze o altã persoanã pentru conducerea DSVSA Vaslui. Pasajul din rechizitoriu este explicit: „În aceste conditii, la data de 04.11.2025, în jurul prânzului, inculpatul Barbu Mihai si inculpata Trãilã Cristina s-au deplasat împreunã la biroul martorului Solomon Adrian de la Comisia de muncã si i-au solicitat sã nominalizeze o persoanã pentru functia de director al DSVSA Vaslui, întrucât Ponea Mihai «îi omoarã afacerea» lui Bogos Fãnel, iar sute de familii depind de activitatea Vanbet SRL, cel mai mare angajator din zonã”. În fata presedintelui PSD Vaslui, Barbu si Trãilã au folosit argumentul economic si social: dacã Ponea continua sã conducã DSVSA, afacerea lui Bogos si locurile de muncã ale angajatilor Vanbet ar fi fost puse în pericol. În acest fel, potrivit relatãrii procurorilor, interesul unui operator economic privat era prezentat ca o problemã de interes public, pentru care se cerea o solutie politicã imediatã.

Presiunea nu s-a oprit aici. Ce viclenii a folosit secretarul general adjunct al Guvernului pentru a-l convinge Solomon

VRÃJEALA LUI TRÃILÃ: „STIE PREMIERUL”…Cristina Trãilã i-a explicat lui Solomon cã Alexandru Bociu continua sã îl sustinã pe Ponea si cã schimbarea directorului vasluian depindea de o nouã nominalizare fãcutã de PSD. Cu alte cuvinte, pentru a obtine înlãturarea lui Ponea, cei doi liberali aveau nevoie ca liderul social-democrat sã accepte sã ofere un înlocuitor. Dar argumentul cel mai puternic a fost invocarea premierului României. Procurorii consemneazã: „Totodatã, inculpata Trãilã Cristina i-a comunicat cã a discutat cu prim-ministrul României, iar acesta i-a dat asigurãri cã, în cazul în care Bociu Alexandru Nicolae, nu îl va demite pe Ponea Mihai, o sã îl demitã pe presedintele ANSVSA”.

Adrian Solomon a refuzat sã intre în jocul schimbãrii

LASATI ÎN OFSAID DE PSD…Întâlnirea din 4 noiembrie nu a avut rezultatul urmãrit de Barbu si Trãilã. Potrivit documentului, Adrian Solomon a transmis cã nu este interesat de functia de director al DSVSA Vaslui si nu a fãcut nominalizarea solicitatã. Situatia avea si o componentã paradoxalã. Mihai Ponea fusese asociat politic cu PNL, însã functia de director al DSVSA Vaslui revenea, potrivit algoritmului politic invocat în discutiile din dosar, PSD. Astfel, liderii liberali care doreau îndepãrtarea lui Ponea ajunseserã sã depindã de acordul presedintelui PSD Vaslui. Solomon a devenit, în acest context, un obstacol pentru planul lor. Refuzul de a nominaliza un înlocuitor a blocat una dintre variantele politice prin care putea fi realizatã schimbarea conducerii institutiei. În esentã, Barbu si Trãilã îi cereau liderului PSD sã rezolve o problemã reclamatã de patronul Vanbet, folosindu-se de influenta partidului asupra unei functii publice.

Finalul unei operatiuni politice esuate

TRAFIC DE INFLUENTÃ ÎN FORMÃ PURÃ…Din februarie pânã în noiembrie 2025, tentativa de înlãturare a lui Mihai Ponea a trecut prin mai multe etape: interventii la conducerea ANSVSA, discutii la sediul PNL, întâlniri la Guvern, acces la premier si, în final, presiuni politice asupra lui Adrian Solomon. Toate aceste demersuri au avut, în interpretarea procurorilor DNA, un obiectiv comun: folosirea influentei politice pentru a obtine schimbarea unui director care aplica mãsuri si sanctiuni împotriva societãtilor controlate de Fãnel Bogos. În comunicatul DNA din 21 octombrie 2026, Mihai Barbu este prezentat ca fiind trimis în judecatã pentru folosirea influentei ori autoritãtii în scopul obtinerii de foloase necuvenite, Cristina Trãilã pentru complicitate la aceastã infractiune, iar Fãnel Bogos pentru instigare. La momentul relatat în materialul analizat, Mihai Ponea si Alexandru Bociu îsi pãstraserã functiile. Rechizitoriul descrie un mecanism în care functiile publice, sustinerea politicã si amenintarea cu demiterea ar fi fost folosite pentru a influenta activitatea unei institutii de control. Iar episodul din biroul lui Adrian Solomon este relevant tocmai pentru cã aratã pânã unde ar fi mers Barbu si Trãilã pentru a obtine înlocuirea lui Ponea: pânã la solicitarea explicitã ca liderul PSD Vaslui sã desemneze un alt director, în numele salvãrii afacerii lui Fãnel Bogos. În cele din urmã, schimbarea nu s-a produs. Dar traseul politic al încercãrii de demitere, asa cum este descris de DNA, a devenit obiectul unui dosar penal.