VIDEO | Misterul pășunii din Zapodeni, unde Buzatu și-a ridicat un releu de radio și televiziune. Terenul care aparține cui dorește

SĂRACII, CU IMPOZITELE, BOGAȚII, CU PROFITUL… În comuna Zăpodeni există o pășune care pare să fi depășit de mult statutul de simplu teren agricol. Nu produce aur, nu ascunde comori dacice și nici nu este traversată de vreun portal spre altă dimensiune. Și totuși, de cîțiva ani, a devenit protagonista unei povești demne de seria „Dosarele X”, varianta „made in Vaslui”. Singura diferență este că, în loc de extratereștri, avem oi, un releu radio, acte de proprietate, impozite și o administrație locală care pare să spună că adevărul depinde de direcția din care privești pășunea. Familia Bălăuță plătește impozit pentru acest teren de zeci de ani. Nu de ieri, nu de alaltăieri, ci de pe vremea când registrele fiscale se scriau cu pixul. Alexandru Bălăuță spune că terenul a ajuns în familie de la părinții săi, care l-ar fi dobândit prin anii 1930. Era o epocă în care semnătura nu însemna neapărat un autograf sofisticat, ci urma lăsată de deget pe hârtie. Un fel de autentificare biometrică avant la lettre, pe vremea când nimeni nu auzise de amprentă digitală. Și, culmea, aproape un secol, acel teren n-a deranjat pe nimeni. Pășunea stătea liniștită, proprietarul își vedea de viață, primăria încasa impozitul fără să ridice vreun pix, iar universul birocratic părea în echilibru. Până acum doi ani, când în peisaj și-au făcut apariția niște oi. Nu slobode, ci însoțite de un cioban convins că pășunea este bun comunal și că animalele sale beneficiază de toate drepturile constituționale la pășunat. Alexandru Bălăuță l-a întrebat firesc cine i-a dat voie să-și „parcheze” turma pe terenul lui, pentru care statul avea grijă să-i ia câteva sute de lei din buzunar în fiecare an, sub formă de impozite. Răspunsul a fost scurt: primăria. În acel moment, povestea a trecut din categoria „discuție între consăteni” direct în secțiunea „mistere administrative”.

Așa cum era firesc, omul s-a dus la Primăria Zapodeni să întrebe un lucru cât se poate de simplu: dacă terenul nu este al lui, atunci de ce plătește impozit pentru el de zeci de ani? Răspunsul primit ar putea intra fără probleme într-un manual al replicilor birocratice memorabile. „Dumneavostră nu aveți teren acolo, dar dacă doriți, vă putem da un teren asemănător, la aproximativ 500 de metri distanță”. Numai că Alexandru Bălăuță nu căuta un teren „asemănător”. Îl căuta pe al lui. Iar aici misterul începe să capete proporții. Cu aproximativ două decenii în urmă, pe terenul respectiv a fost construit un releu aparținând unei societăți de radio din municipiul Vaslui, pe care o controla Dumitru Buzatu. Proprietarul spune că nu a avut nimic împotrivă. Nu a cerut chirie, nu a cerut despăgubiri și nici nu s-a gândit că ar putea face avere. Ba chiar spune, cu umor, că investiția i-a fost de folos.

„Toată lumea știe că releul e construit pe terenul meu. Am vecini în vârstă de 90 de ani care pot confirma asta. Mi-au cerut să-i aduc să dea declarații, însă mă pot plimba eu pe drumuri cu astfel de persoane în vârstă? Oare nu era mai ușor să vină ei să le ia o declarație” ? Așadar, într-o lume în care cadastrul produce mai multe întrebări decât răspunsuri, releul devenise cel mai bun punct de orientare. Un fel de bornă modernă, vizibilă de la kilometri distanță. Singura curiozitate a proprietarului era să afle cine deține instalația. A întrebat la Primărie. Nu a aflat. A mers la Prefectură. Tot nu a aflat. Soții Bălăuță auziseră că în combinație ar fi fost băgat fostul primar al comunei, Constantin Gavril, bun tovarăș cu fostul baron Dumitru Buzatu.

Întâlnirea de gradul zero din vârful dealului

În cele din urmă, soții Bălăuță au ajuns la redacția Vremea Nouă. Ieri am mers împreună cu Alexandru Bălăuță și cu soția lui pe teren. Acolo l-am întâlnit pe Sorin Popliuc, administratorul societății care deține fostul Smile FM, actualul Radio Vesel. Acesta a explicat că releul a fost preluat odată cu postul de radio și că, în prezent, nu plătește chirie pentru terenul pe care este amplasată instalația. Nici aici nu a existat scandal. Alexandru Bălăuță i-a transmis omului de radio același lucru pe care îl spune tuturor celor implicați. Nu vrea bani. Nu caută să se îmbogățească la bătrânețe. Vrea doar să știe cine este proprietarul terenului pe care îl plătește la impozit și pentru care deține acte care, în opinia sa, demonstrează fără echivoc dreptul de proprietate.

Singurul lucru care pare să nu se fi rătăcit este… impozitul

SITUAȚIE ABSURDĂ… Deși pare o întrebare simplă, răspunsul se dovedește mai greu de găsit decât un ac în carul cu fân. După vizita pe pășune, reporterii Vremea Nouă au mers și la Primăria Zapodeni. Explicația oferită de reprezentanții instituției nu a deslușit misterul, ci a adăugat noi ingrediente acestui puzzle administrativ. „Cât nu a fost nimeni pe acea pășune, domnului Bălăuță nu i-a trebuit acel teren. Acum, când s-a dus cineva cu oile acolo, a spus că e pământul lui”, ne-a spus, din prima, agentul agricol al comunei Zapodeni. Este, probabil, singurul loc unde dreptul de proprietate pare să intre în concediu până la apariția unei turme. Angajata Primăriei susține că instituția i-a oferit lui Alexandru Bălăuță un alt teren, situat în vecinătate, întrucât în zonă au fost efectuate măsurători sistematice și nu mai poate fi atribuit exact amplasamentul revendicat. Cu alte cuvinte, dacă realitatea din teren nu mai coincide cu actele, soluția este mutarea realității. Întrebat despre releu, reprezentanta Primăriei a declarat că nu știe exact pe ce teren este construit, însă a amintit informația potrivit căreia terenul ar fi fost cumpărat, în trecut, de fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, de la un anume Bălăuță Vasile. Totodată, a precizat că nu poate confirma, cu exactitate, dacă este vorba despre parcela pe care se află releul. Știe doar că Dumitru Buzatu are teren cumpărat în vârful dealului. Și astfel, misterul devine și mai interesant. Avem așadar un proprietar care plătește impozit. O primărie care încasează banii, dar susține că terenul ar fi, de fapt, al comunei. Un cioban care primește acceptul să pășuneze și un releu ridicat fără ca actualul administrator să plătească niciun fel de chirie. Că tot s-a terminat Campionatul Mondial de fotbal, dacă am avea și un Campionat Mondial al situațiilor administrative absurde, Zapodeni cu siguranță ar trage la podium. Până la urmă, poate că cea mai mare ironie nu este că oile au păscut pe terenul disputat. Ci faptul că, în tot acest timp, singurul lucru care pare să nu se fi rătăcit este… impozitul.