VIDEO | La Mălușteni, sicriul este dus la groapă pe brațe de către rudele mortului. Nici carul cu boi nu poate intra pe ulițele desfundate

O parte din primarii veniți la primării să se căpătuiască au tras comunitățile pe care le conduc cu mult înapoi. Sunt comune în județului Vaslui care nu au reușit să treacă de prima provocare: drumuri asfaltate în sat și ulițe pietruite. Cu toate că au fost zeci de proiecte prin fonduri europene, sunt zeci de sate din cele 486 care au drumuri impracticabile, iar în sezonul ploios e o adevarată aventură să circuli. Sătenii din Mânzățești, comuna Mălușteni, s-au revoltat din cauza drumurilor din sat. Totul a plecat de la o înmormântare, când rudele celui decedat au constatat că nu-și pot duce mortul la groapă decât pe brațe. Pe ulița ce ducea la biserică și apoi la cimitir, din cauza noroiului, nici carul cu boi nu putea intra de drumul. „Acesta nu este un drum abandonat. Este un drum pe care trăiesc oameni. Aici, mașinile nu pot ajunge. Nici ambulanța. Nici măcar o căruță sau un tractor. Aici, un sicriu a fost purtat pe brațe, pentru că drumul a fost prea rău chiar și pentru ultimul drum al unui om. Primăria știe. Toată lumea știe, și totuși, nimeni nu face nimic. Nu cerem lux. Cerem un minim de respect și demnitate. Un drum practicabil nu este un favor. Este o obligație”, spune, pe rețelele de socializare, o fiică a satului, Silvica Blănaru Ursu.
„Norocul și-l face omul cu votul lui”
De asemenea, un alt locuitor al comunei Mălușteni spune că, de fapt, la Mălușteni, nu se vrea ca problemele comunității legate de infrastructura rutieră să fie rezolvate. «Primarii nu vor să facă, nu vor face în veci. Dar întoarceți-vă în timp de la anul 2000 încoace. Cine și ce a făcut ceva pentru comună? Dacă îmi aduc bine aminte, un viceprimar a spus o dată, nu dau nume: „propun să asfaltăm ulițele satului și drumurile publice”. Iar o persoană care la acea epocă avea un rol important în primărie a spus că „mie nu-mi trebuie asfalt, că eu merg pe cărare”. Cred că, dacă citește acest comentariu, se recunoaște. Bine că avem Cămin Cultural în sat și școala frumoasă pentru 5 copii în clasele 0-4, iar căminul ne ajută că și camera mortuară sau evenimente mai fericite. În rest, ce ne mai trebuie!? Cizme de cauciuc și ajutor social. Cine locuiește în mahalale știe cum se trăiește la Mânzătești. De Ghireasca nu mai spun, e de plâns. Norocul și-l face omul cu votul lui”, se arată într-o postare pe rețelele de socializare.
Duamna Silvica pe cine ați votat dv. rudele dv. și consătenii ? Nu mai bociți vă meritați soarta de 37 de ani alegeți numai hoți borfași și c**ve vă pacălesc cu găleți mici și bere acesta este adevărul .
Una peste alta, in cazul cu pricina nu e de vină primarul. Primul vinovat e preotul din sat. Strânge bani de la oameni cu sacul, dacă e noroi cum ajunge pe la casele oamenilor.? Ori îl doare și pe el undeva ca și pe primar, de întreaga comunitate. Nu exista colaborare și nici interes. Dar nici nu ai cum să faci drumuri asfaltate sau pietruit peste tot. Înainte de Revoluție, măi oameni buni cum vă duceți mortul la groapă? Atunci nu se plângea nimeni că e greu. Acuma e greu că primarul nu ia turnat asfalt pe podetul din fața porții. Suntem prea mofturoși. Coroanele mortului cum le-ati dus. Să nu ne mai plângem chiar așa. Povești, atât.
Drumurile sunt publice și aparțin primăriei și consiliului local. Nu poate oricine tam-nesam să repare drumurile, decât dacă acestea or fi domeniu privat în curtea sa.
În Manzatesti se împotmolesc și tancurile!
Luați va jeep, cum au toți primarii ” gospodari”🤪