Vasluiul, cu piciorul pe frână: creșterea economică în 2026 se oprește la 0,3%. Prognoza menține județul pe ultimul loc la PIB pe locuitor până în 2029

În vara anului trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză vedea pentru județul Vaslui începutul unei reveniri. Produsul intern brut urma să crească cu 2% în 2025 și cu 2,6% în 2026. Noul document, publicat în august 2026, a tăiat ambele estimări: creșterea din 2025 a devenit o scădere de 0,5%, iar pentru anul în curs a mai rămas un avans de 0,3%. Diferența dintre cele două prognoze este mare: 2,5 puncte procentuale pentru 2025 și 2,3 puncte pentru 2026. Relansarea pe care vechiul document o anticipa începând din 2025 apare, în noua prognoză, abia din 2027. Noua proiecție teritorială dată recent publicității acoperă intervalul 2026-2029 și urmărește evoluția produsului intern brut, a populației ocupate, a numărului de salariați, a șomajului și a cîștigurilor salariale. Pentru Vaslui, noua prognoză aduce o combinație aparent contradictorie: valori tot mai mari exprimate în lei, dar perspective mai slabe pentru creșterea reală și pentru o parte importantă a pieței muncii.
Creșterea așteptată în 2025 s-a transformat în scădere
Produsul intern brut al județului Vaslui a fost evaluat la 15,2 miliarde de lei în 2024. Pentru 2025, CNSP indică 16,6 miliarde, iar pentru 2026, 18,1 miliarde de lei. PIB-ul ar urma să ajungă la 19,7 miliarde în 2027, 21,2 miliarde în 2028 și 22,7 miliarde de lei în 2029. La prima vedere, prognoza arată spectaculos. Astfel, în cinci ani, Vasluiul ar adăuga 7,5 miliarde de lei la PIB, o creștere nominală de 49,3%. Numai că procentul nu trebuie confundat cu o creștere de aceeași amploare a economiei reale. Valorile PIB sunt exprimate în prețurile curente ale fiecărui an și sunt influențate de evoluția prețurilor. Faptul că PIB-ul ajunge să fie cu aproape 50% mai mare în lei nu înseamnă că județul va produce cu aproape 50% mai multe bunuri și servicii. Ritmurile reale arată o cu totul altă imagine. În seria CNSP privind evoluția reală a PIB, Vasluiul apare cu o scădere de 0,1% în 2024 și cu una de 0,5% în 2025. Pentru 2026 este prognozată o creștere de numai 0,3%. Un avans mai consistent apare abia în 2027, cu 2,4%, ritm care se menține și în 2028. Pentru 2029 este estimată o creștere de 2,1%. Aici se vede cel mai clar cât de mult s-a schimbat perspectiva într-un singur an. Prognoza anterioară anticipa pentru Vaslui creșteri de 2% în 2025, 2,6% în 2026, 2,7% în 2027 și 2,5% în 2028. Cele mai dure revizuiri sunt tocmai pentru anii cei mai apropiați: 2025 și 2026. În 2026, Vasluiul stă totuși puțin mai bine decât media națională. Economia României este prognozată să crească cu doar 0,1%, iar Regiunea Nord-Est, la fel ca Vasluiul, cu 0,3%. Diferența de două zecimi de punct procentual față de ritmul țării este însă prea mică pentru a produce o recuperare semnificativă a decalajului. În interiorul regiunii, Bacăul are cea mai bună estimare pentru 2026, cu 1,3%, urmat de Botoșani, cu 0,8%. Vasluiul vine cu 0,3%. Pentru Iași și Suceava este prognozată o stagnare, iar pentru Neamț o scădere de 0,7%. Din 2027, diferențele se reduc și mai mult. Vasluiul și Regiunea Nord-Est ar urma să crească cu 2,4%, față de 2,2% la nivel național. În 2028, toate cele trei ritmuri sunt de 2,4%, iar în 2029 ajung la 2,1%.
Cea mai mică economie din Regiunea Nord-Est
Cu un PIB estimat la 18,1 miliarde de lei în 2026, Vasluiul rămâne cea mai mică economie dintre cele șase județe ale Regiunii Nord-Est. Botoșaniul ar urma să ajungă la 20,8 miliarde de lei, Neamțul la 29,8 miliarde, Suceava la 37,7 miliarde, Bacăul la 45,2 miliarde, iar Iașiul la 70,2 miliarde. Vasluiul reprezintă astfel aproximativ 8,2% din PIB-ul regiunii, evaluat la 221,8 miliarde de lei, și numai 0,88% din economia României. Nici până în 2029 raporturile nu se schimbă semnificativ. Cele 22,7 miliarde de lei prognozate pentru Vaslui ar reprezenta 8,3% din PIB-ul Regiunii Nord-Est și aproximativ 0,91% din cel național. În același an, Botoșaniul ar ajunge la 26,2 miliarde de lei, Neamțul la 36,8 miliarde, Suceava la 46,4 miliarde, Bacăul la 57,6 miliarde, iar Iașiul la 84 de miliarde. Diferența față de Botoșani, următorul județ din clasamentul regional, nu se micșorează, ci crește: de la 2,7 miliarde de lei în 2026, la 3,5 miliarde în 2029. Față de Iași, distanța ar putea ajunge atunci la 61,3 miliarde de lei. CNSP a redus puternic ritmul real de creștere, dar a majorat în același timp valoarea PIB-ului exprimată în lei. Pentru 2025, prognoza anterioară indica 15,7 miliarde de lei; cea nouă, 16,6 miliarde. Pentru 2026, estimarea a urcat de la 17,3 la 18,1 miliarde, pentru 2027 de la 19 la 19,7 miliarde, iar pentru 2028 de la 20,8 la 21,2 miliarde. Nu este o contradicție. Una dintre serii măsoară valoarea PIB-ului în prețurile fiecărui an, cealaltă ritmul real al economiei. PIB-ul nominal poate crește puternic în lei chiar și atunci când volumul activității economice înaintează foarte puțin. În plus, între cele două ediții ale prognozei au fost actualizate datele statistice folosite drept bază de calcul. Pentru PIB-ul din 2024, noul document utilizează date Eurostat. Valorile pentru 2025-2029 sunt estimări CNSP și, ca orice prognoză, depind de confirmarea ipotezelor economice pe care au fost construite.
Ultimul loc din România la PIB-ul pe locuitor

Cu 4.700 mai puține persoane ocupate până în 2029
Dacă prognoza PIB-ului poate fi citită în două chei, nominală și reală, evoluția populației ocupate este mult mai directă. CNSP estimează că populația ocupată civilă la sfârșitul anului va scădea de la 98.700 de persoane în 2024 la 94.000 în 2029. Sunt 4.700 de persoane mai puține, adică o reducere de 4,8%. Cea mai mare parte a scăderii se produce chiar la începutul perioadei. Pentru 2025 sunt estimate 96.500 de persoane ocupate, cu 2.200 sub nivelul din 2024. În 2026, numărul coboară din nou, la 94.300. Acolo rămâne și în 2027. Pentru 2028 sunt prognozate 94.200 de persoane ocupate, iar pentru 2029, 94.000. Ritmurile anuale sunt de minus 2,2% în 2025 și minus 2,3% în 2026, urmate de stagnare în 2027 și de scăderi foarte mici în ultimii doi ani. Populația ocupată civilă este o categorie mai largă decât cea a salariaților, motiv pentru care cele două serii nu trebuie confundate. Pentru 2024 este utilizată valoarea statistică disponibilă, iar anii următori sunt estimări CNSP. Și aici comparația cu prognoza publicată în 2025 arată cât de mult s-a schimbat perspectiva. Atunci, CNSP estima câte 98.000 de persoane ocupate în fiecare an din intervalul 2025-2028. Noua prognoză coboară la 96.500 în 2025, 94.300 în 2026 și 2027 și 94.200 în 2028. Diferența dintre cele două estimări ajunge astfel la 1.500 de persoane pentru 2025, la 3.700 pentru 2026 și 2027 și la 3.800 pentru 2028. În urmă cu un an, scenariul era unul de stabilizare a ocupării în jurul pragului de 98.000 de persoane. Acum, pragul în jurul căruia se stabilizează prognoza este de aproximativ 94.000. Patru mii de oameni fac diferența dintre cele două imagini.
Salariații scad în 2026 și recuperează greu
În cazul salariaților, perspectiva este mai puțin severă, dar nici aici prognoza nu indică o expansiune semnificativă a pieței muncii. Vasluiul a avut în medie 56.500 de salariați în 2024. Pentru 2025 este indicat același nivel, iar în 2026 numărul ar urma să coboare la 56.200. Sunt 300 de salariați mai puțini într-un an în care economia este prognozată să crească cu doar 0,3%. Revenirea începe în 2027, cu 56.300 de salariați, continuă la 56.600 în 2028 și ajunge la 56.900 în 2029. După cinci ani, județul ar avea astfel cu numai 400 de salariați mai mult decât în 2024, echivalentul unei creșteri de aproximativ 0,7%. Față de prognoza anterioară există totuși o particularitate, nivelurile absolute fiind în sus. Vechiul document indica 55.600 de salariați în 2025, 55.700 în 2026, 55.900 în 2027 și 56.000 în 2028, în timp ce noua proiecție adaugă între 400 și 900 de salariați acestor valori. S-a schimbat însă traseul. Dacă documentul anterior al CNSP vedea creșteri mici, dar continue, cea nou introduce o scădere în 2026 și o revenire foarte lentă după aceea. Tot în 2026, Vasluiul ar avea o populație ocupată civilă la sfârșitul anului de 94.300 de persoane și un număr mediu de 56.200 de salariați.
Salariul net trece de 5.000 de lei abia în 2029

Șomajul: de la 8,2% în vechea prognoză, la 9,6%

Vasluiul din 2029: mai bogat pe hârtie, tot ultimul în România
CU PICIORUL PE FRÂNĂ… La capătul prognozei, Vasluiul ar arăta mai bogat în cifre decât în 2024. PIB-ul ar urma să ajungă la 22,7 miliarde de lei, PIB-ul pe locuitor la 11.738 de euro, salariul mediu brut la 8.531 de lei, iar cel net la 5.156 de lei. În aceeași fotografie a anului 2029 apar însă 94.000 de persoane ocupate, față de 98.700 în 2024, doar 56.900 de salariați și 9.600 de șomeri înregistrați. Rata șomajului rămâne la 9,3%. În cinci ani, PIB-ul nominal ar crește cu 49,3%, iar salariul mediu net cu 31,2%. Populația ocupată ar scădea în același timp cu 4,8%, iar numărul salariaților ar avansa cu numai 0,7%. Totuși, decalajele mari nu dispar. În 2029, PIB-ul pe locuitor al Vasluiului ar reprezenta încă doar 47,9% din media națională, iar rata șomajului ar fi de peste trei ori mai mare decât cea a României. În urmă cu un an, CNSP anticipa pentru 2026 o creștere economică de 2,6%. Astăzi, din acea prognoză a mai rămas 0,3%. Vasluiul continuă să înainteze, dar cu piciorul pe frână.