Vasluiul a rămas cu trei echipe în „Divizia B” a Bursei. De la febra cupoanelor și visul capitalismului popular, la ultimii jucători: o fabrică ce trăiește din export, o afacere cu chirii și o uzină care luptă să rămână pe linia de plutire

După trei decenii de privatizări, schimbări de proprietari și retrageri de la tranzacționare, Vasluiul încă apare pe tabela Bursei. Iar rezultatele celor trei companii listate la Bursă din județ – CONFECȚII VASLUI SA, MOLDOVA SA Vaslui și PETAL SA Huși – spun destul de multe despre economia locală. Dincolo de datele financiar-contabile, conducerea Confecții Vaslui descrie o industrie în care clienții occidentali reduc comenzile, iar unii aleg să plece în țări unde forța de muncă este mai ieftină. „La vremurile actuale e greu să-ți mai găsești clienți”, spune Ciprian-Ioan Jude, președintele Consiliului de administrație și directorul general al societății.
Anii ’90: o țară de acționari peste noapte
În anii ’90, pentru mulți români, Bursa de Valori nu însemna grafice, indici sau investiții financiare, ci celebrul cupon de privatizare. Prin intermediul acestuia primeau posibilitatea de a deveni acționari la fostele întreprinderi de stat, fără să fi cumpărat vreodată acțiuni și, de multe ori, fără să știe exact ce însemna acest proces. Unii își depuneau cupoanele la fabricile unde lucrau, alții la societăți cunoscute sau la companii despre care sperau că vor deveni profitabile. România încerca să treacă de la economia în care toate întreprinderile aparțineau statului la una în care proprietatea era împărțită între investitori, salariați și acționari individuali. În paralel, numeroase societăți au fost privatizate prin metoda MEBO, prescurtarea expresiei englezești „Management Employee Buy-Out”. În termeni simpli, salariații și conducerea unei întreprinderi puteau cumpăra acțiuni ale societății în care lucrau, devenind proprietari. Era un mecanism diferit de distribuirea cupoanelor către populație, dar făcea parte din aceeași transformare economică. În locul statului apăreau noi acționari, iar fostele întreprinderi socialiste încercau să funcționeze după regulile economiei de piață. Pentru tranzacționarea acțiunilor multora dintre societățile rezultate din privatizarea în masă a apărut RASDAQ, piață electronică lansată în 1996, după modelul american NASDAQ. La nivel național, peste 5.000 de societăți au ajuns în acest sistem. Numărul era impresionant, dar nu însemna că toate aveau performanțe financiare bune sau că acțiunile lor se cumpărau și se vindeau frecvent. Multe ajunseseră pe piață ca rezultat al privatizării, nu pentru că ar fi căutat investitori care să le finanțeze dezvoltarea.
De la febra privatizării, la exodul de pe Bursă. Cum s-a destrămat lotul firmelor vasluiene de pe RASDAQ
Și județul Vaslui avea destule reprezentante pe piața de capital în urmă cu trei decenii. Începând din 1996, pe RASDAQ au ajuns societăți precum COMCEREAL Vaslui, COREVAS, PIPS (fosta Întreprindere de Construcții Montaj), IPIC, AUTOTRANS Bârlad, FORTUNA, VASTEX și ILVAS, multe dintre ele în faliment. Societatea HITROM, producător de materiale izolatoare și prefabricate, era tranzacționată chiar pe Piața Principală a Bursei de Valori București, la categoria a II-a, dar și aceasta este de mult „oale și ulcele”. Erau nume grele din economia județului, reprezentând activități diferite, de la industrie și construcții până la agricultură și transporturi. Prezența lor la tranzacționare nu însemna însă că toate atrăgeau investiții sau că acțiunile lor erau cumpărate și vândute frecvent. Pentru numeroase firme, intrarea pe piața de capital a fost legată de privatizările anilor ’90. Anii au trecut, iar multe dintre aceste nume au dispărut de pe tabela Bursei. Anul 2015 a schimbat radical peisajul. RASDAQ, piața care funcționase aproape două decenii, și-a încetat activitatea. În februarie 2015, Bursa de Valori București a lansat piața AeRO, ATS destinat în special companiilor mici și mijlocii. O parte dintre fostele societăți RASDAQ au continuat tranzacționarea pe noua piață, altele au ales alte soluții, iar numeroase firme au ieșit definitiv de la tranzacționare. Din această transformare, în situația bursieră analizată, Vasluiul a rămas cu doar cele trei societăți deja menționate. Nu înseamnă că județul mai are numai trei firme importante, ci că doar acestea mai apar între emitenții locali tranzacționați pe AeRO.
Trei firme și o capitalizare bursieră cumulată de 38,2 milioane de lei
AeRO este segmentul destinat acțiunilor din sistemul multilateral de tranzacționare administrat de Bursa de Valori București. Comparația cu „Divizia B” este una pur jurnalistică, nu o clasificare oficială. O societate de pe AeRO nu este automat mai slabă financiar decât una de pe Piața Principală, însă există diferențe semnificative privind condițiile de admitere, obligațiile emitenților și caracteristicile tranzacționării. Potrivit datelor BVB, Confecții Vaslui are o capitalizare bursieră de aproximativ 24 milioane de lei, calculată la o cotație de 0,3440 lei pe acțiune. Moldova SA este evaluată la aproximativ 4,3 milioane de lei, pe baza ultimului preț indicat în datele analizate, de 0,81 lei pe acțiune. Petal SA Huși are o capitalizare bursieră de aproximativ 9,87 milioane de lei, potrivit datelor BVB din 21 octombrie 2026. Există însă o diferență importantă între evaluarea bursieră și valoarea economică a unei companii. Adunate, cele trei societăți valorează pe Bursă aproximativ 38,2 milioane de lei, o prezență redusă într-o piață în care marile companii se măsoară în miliarde. Însă, dincolo de capitalizare, raportările semestriale ale celor trei firme listate arată cum funcționează afacerile care mai reprezintă județul la BVB.
România pierde teren în industria confecțiilor. Occidentul mută comenzile acolo unde salariile sunt mai mici

Exportul ține fabrica în mișcare, salariile cântăresc greu în bilanț

„Mediul de afaceri din județul Vaslui trece printr-o perioadă foarte dificilă”
Întrebat cum apreciază situația mediului de afaceri din județ, Ciprian-Ioan Jude descrie o perioadă dificilă, în special pentru firmele mici și mijlocii. Explicația sa pornește de la comportamentul consumatorilor, deveniți tot mai prudenți cu cheltuielile: „După părerea mea, mediul de afaceri din județul Vaslui, aici mă refer în primul rând la firmele medii și mici, trece printr-o perioadă foarte dificilă pentru că, după cum observăm și noi, oamenii sunt mai rezervați în a cheltui banii, pentru că viitorul este destul de incert, iar acest lucru se răsfrânge tocmai asupra firmelor care, din lipsa clienților, sunt nevoite să închidă sau să-și restrângă activitatea”, afirmă directorul general. Este evaluarea unui administrator care conduce o companie industrială dependentă de export, nu o concluzie statistică despre toate firmele județului. Totuși, observația sa pune în legătură două probleme: slăbirea cererii și dificultatea firmelor de a-și păstra clienții. Pentru producătorii care lucrează pe piețele externe, aceste presiuni se adaugă concurenței internaționale.
De ce nu se listează mai multe firme vasluiene? „Te supui unor reguli foarte stricte”
Pentru Ciprian-Ioan Jude, prezența la Bursa de Valori București reprezintă și un argument de credibilitate. Companiile tranzacționate public au obligații de raportare și transparență, iar informațiile financiare pot fi consultate de investitori și parteneri comerciali. „Faptul că ești listat la BVB înseamnă în primul rând o garanție a seriozității firmei, situațiile financiare fiind verificate atât de instituțiile pieței de capital – BVB, Depozitarul Central, Autoritatea de Supraveghere Financiară -, cât și de un auditor extern care, odată pe an, înaintea AGOA, analizează materialele puse la dispoziție de Consiliul de Administrație”, explică acesta. Directorul general subliniază și avantajul vizibilității. Pe platforma Bursei, potențialii clienți și investitori au acces la informații despre companie, ceea ce le permite să își formeze o imagine asupra activității sale. „Pe platforma BVB poți fi văzut atât de potențiali clienți, cât și de potențiali investitori, aceștia având la dispoziție toate datele necesare pentru luarea unei decizii de colaborare sau de investiții. Într-un cuvânt, totul este foarte transparent”, spune Ciprian-Ioan Jude. Dar dacă listarea oferă vizibilitate și transparență, de ce sunt atât de puține firme vasluiene prezente pe piața de capital? În opinia sa, una dintre explicații este chiar nivelul obligațiilor pe care administratorii trebuie să și le asume. „Odată ce îți asumi să te listezi pe Bursă, te supui unor reguli foarte stricte pe care unii administratori poate nu vor să și le asume. Totul este foarte transparent, dar eu zic că doar așa devii credibil”, afirmă acesta. La Confecții Vaslui, principalul acționar este Valentin Micoriciu, cu 42,98% din capital. Bogdan-George Micoriciu deține 13,43%, iar ceilalți acționari persoane fizice controlează împreună 42,34%. Persoanele juridice mai au aproximativ 1,25% în structura de acționariat a fabricii de confecții.
Moldova SA: din chirii și agrement, 53.000 de lei profit în șase luni

Petal Huși: trei decenii la bursă, de la RASDAQ la AeRO

