Vasluianul cununat de ministrul Justitiei, acuzat cã jigneste si afumã locul de muncã cu tãmâie

„Totodatã oamenii din CSM se plâng cã «atmosfera de lucru este toxicã, prin batjocorirea permanentã a membrilor CSM, a secretarului general al CSM si a colegilor din cadrul CSM si a INM prin utilizarea repetatã a unor porecle sau apelative batjocoritoare, precum: pitica, midget, dorel, bãdita, tovãrãsica, schioapa, schioapa mustãcioasã, cocostârcul, ciclopul, nãsoasa, grasa, tãranca, gâfâita, porky face, flausatul». Dar cel mai supãrãtor, spun angajatii, este mirosul înecãcios de tãmâie pentru cã Tudor practicã «afumarea în mod repetat cu tãmâie» a birourilor acesta având niste dispozitive speciale pentru aceastã activitate. Oare se respectã cu ocazia asta instructajele PSI si SSM la locul de muncã? Bomboana pe colivã, ca sã mentinem atmosfera religioasã, este cã dl. Tudor îsi încheie invariabil mailurile ori cu «oricât de multã bucurie» sau «rãmânem în atingere», probabil tradus pe internet din «keep in touch»”, mai scrie pe site-ul publicatiei „Curentul”.
Incredibil: vasluianul refuzã un grant oferit de Uniunea Europeanã
O altã publicatie, „Puterea”, explicã cum a reusit Marius Daniel Tudor sã fie initiatorul singurului demers din România prin care se refuzã fonduri europene, bãgate în traistã de Uniunea Europeanã: „Pe data de 15 martie 2016, Renata Mazeika, sefa Unitãtii de Management al Programelor (A4), îl informeazã pe Marius Daniel Tudor, seful Serviciului Programe Europene si Internationale din CSM, cã aplicatia institutiei pe care o reprezintã a fost recompensatã cu un grant. Prin aceeasi notã, Mazeika îndeplineste formalitatea de a-i solicita lui Tudor sã confirme oficial interesul CSM de implementare a proiectului propus si aprobat, pânã la data de 11 aprilie a.c. Trei zile mai târziu, subunitatea Comisiei Europene trimite CSM scrisoarea oficialã prin care este anuntatã acordarea grantului. Pe data de 21 martie 2016, seful Serviciului Programe Europene si Internationale din CSM primeste un email de la Anda Ivan, sef de proiect în cadrul Comisiei Europene, prin care este informat referitor la trimiterea scrisorii oficiale. Si i se reaminteste de formalitatea pe care trebuie sã o îndeplineascã pânã la data de 11 aprilie 2016. Trebuie sã confirme oficial interesul pentru implementarea proiectului. Exact pe data de 11 aprilie, Marius Daniel Tudor rãspunde anuntînd, scurt, cã «din cauza supraâncãrcãrii în domeniul proiectelor finantate din fonduri externe, CSM nu are posibilitatea de implementare a actiunilor pentru care a fost acordat grantul». A doua zi, Anda Ivan revine cu un email, amintindu-i domnului Tudor cã, într-o asemenea situatie, este necesarã o scrisoare semnatã de reprezentantul legal al CSM, secretarul general Roza Marcu. Abia pe 20 aprilie, Marius Tudor rãspunde, anuntînd cã scrisoarea de renuntare urmeazã sã fie semnatã de d-na Marcu si va fi expediatã «în cel mai scurt timp posibil». În aceeasi zi, directoarea INM, Octavia Spineanu-Matei, era informatã de presedintele CSM, judecãtorul Mircea Aron, asupra motivului din spatele motivului oficial de renuntare la grant: «Proiectul depus (…) urmeazã un concept de formare profesionalã testat deja în cadrul proiectelor finantate de Uniunea Europeanã, a cãror implementare s-a finalizat la data de 31 ianuarie 2016 – organizarea unei serii de 6 seminarii cu o structurã comunã, care îmbinã aspectele teoretice si practice cu modul lingvistic pentru îmbunãtãtirea cunostintelor de englezã juridicã ale participantilor». Este de notat cã refuzarea grantului nu a fost supusã aprobãrii Plenului CSM, organul colectiv care a avizat proiectul înainte de remiterea cãtre Comisia Europeanã si care, conform legii de organizare si functionare a Consiliului, ar fi trebuit sã ia decizia comunicatã d-nei Mazeika. Alt aspect important este cã în proiectul aprobat de Comisia Europeanã, alãturi de Institutul National al Magistraturii erau implicate alte trei institutii, din tot atâtea tãri, lãsate de CSM cu ochii în soare: Academia Judiciarã din Croatia, Institutul National al Justitiei din Bulgaria, Scoala Nationalã de Magistraturã din Polonia”. (Ana Mocanu)