Local

Descoperiri arheologice însemnate din Epoca Bronzului în comuna Fălciu, pe locul amplasării unui parc eolian

Între mai – iunie 2026, o echipă de arheologi, printre care și doi de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad au făcut o descoperire extraordinară, din pură întâmplare. În comuna Fălciu, pe locul unde trebuia să fie realizat un parc eolian, au fost descoperite 14 morminte de inhumație din Epoca Bronzului timpuriu și târziu. Pe lângă acestea, a fost descoperit și un complex funerar secundar, alcătuit din resturi osteologice de cal. Deoarece a fost identificat la o adâncime mică, iar lipsa inventarului și a analizelor C14 nu permite o încadrare cronologică exactă, acesta pare să fie ulterior celor 14 morminte din tumul. Adică mai recent. Cele mai vechi morminte descoperite în această movilă funerară aparțin culturii Yamnaya, populația Yamnaya fiind un grup care a trăit în perioada de tranziție de la Epoca Cuprului la Epoca Bronzului și care s-a conturat ca o identitate distinctă între anii 3.000 și 2.600 î.Hr.

Muzeograful dr. Mircea Oancă, din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, alături de colegul său dr. Mircea Mamalaucă, directorul muzeului, se pot lăuda că, în această vară, au făcut o decoperire extraordinară în comuna Fălciu. Oancă spune că, în anul 2021, a făcut un studiu arheologic pentru proiectul „Actualizarea Planului Urbanistic General și al Regulamentului Local de Urbanism al comunei Fălciu, județul Vaslui”, în urma căruia a descoperit 29 de situri arheologice în limitele UAT Fălciu, din care 18 erau tumuli (movile de pământ). Aceste situri arheologice au fost înscrise în Repertoriul Arheologic Național în vederea protejării.

„Cercetarea arheologică preventivă s-a realizat pentru lucrările necesare implementării proiectului «Parc Eolian Fălciu», comuna Fălciu, județul Vaslui. Una dintre turbinele eoliene urma să fie construită în apropierea sitului arheologic Tumulul de la Bozia – Movila Boziei / Cetățuie și, astfel, s-a ajuns la cercetarea acestuia. În total, am efectuat 19 unități de cercetare pe parcelele unde vor fi construite turbinele eoliene și stația electrică (15) și patru secțiuni arheologice de 20,00 x 20,00 metri pentru cercetarea sitului arheologic Tumulul de la Bozia – Movila Boziei / Cetățuie, care au însumat 1.600 metri pătrați. Cele 15 sondaje au fost efectuate în luna octombrie 2025, iar cercetarea sitului arheologic Tumulul de la Bozia – Movila Boziei / Cetățuie, Cod RAN 163869.01, a început pe 26.05.2026 și s-a încheiat în data de 10.06.2026.”, a declarat muzeograful MIrcea Oancă.

Acesta spune că, înainte de începerea cercetării tumulului de la Bozia – Movila Boziei / Cetățuie, în luna martie a anului 2026, au fost făcute scanări geofizice împreună cu doc. Ph Dr. Jaroslav Peška, director al Centrului Arheologic din Olomouc (Archeologické centrum Olomouc), Tomáš Tencer, Departamentul de Arheologie și Muzeologie, Universitatea Masaryk din Brno (Masaryk University) și Mgr. Dominika Matějková, Departamentul de Arheologie și Muzeologie, Universitatea Masaryk din Brno (Masaryk University). Săpăturile arheologice și analizele antropologice preliminare au fost realizate de un colectiv format din cercetători din România și Republica Moldova: Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad: Mircea Oancă (responsabil științific), Mircea Mamalaucă; Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” (Republica Moldova): Ion Ciobanu, Ștefan Chelban, Serghei Agulnikov; Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” – Academia Română, Filiala Iași: dr. Angela Simalcsik, dr. Robert Simalcsik.

Descoperiri arheologice deosebite

„Investigațiile intruzive au confirmat valoarea patrimonială a monumentului funerar, permițînd identificarea și cercetarea a 14 morminte de inhumație din Epoca Bronzului timpuriu și târziu. Pe lângă acestea, a fost descoperit și un complex funerar secundar, alcătuit din resturi osteologice de cal. Deoarece a fost identificat la o adâncime mică, iar lipsa inventarului și a analizelor C14 (datarea cu carbon, n.r.) nu permite o încadrare cronologică exactă, acest din urmă complex pare să fie ulterior celor 14 morminte din tumul. Cele mai vechi morminte descoperite în această movilă funerară aparțin culturii Yamnaya. Populația Yamnaya a fost un grup care a trăit în perioada de tranziție de la Epoca Cuprului la Epoca Bronzului și care s-a conturat ca o identitate distinctă între anii 3.000 și 2.600 î.Hr. Aceștia erau originari din stepa ponto-caspică, o întindere vastă de câmpii ierboase, lipsite de arbori, care se desfășura de la țărmurile nordice ale Mării Negre până în regiunea situată la Nord de Marea Caspică. Membrii acestei culturi își îngropau morții în poziție chircită (pe spate, cu genunchii îndoiți), presărați cu ocru roșu, în gropi acoperite cu movile de pământ numite tumuli. În regiunea lor de origine, cei din cultura Yamnaya erau o populație nomadă care se ocupa cu creșterea unor turme mari de animale. Grupurile de migranți care s-au îndreptat spre Europa de Est au trecut, cel mai probabil, la un mod de viață mai sedentar, întrucât accesul la terenuri deschise, potrivite pentru pășunat, era limitat.”, mai explică dr. Oancă.

Denumirea „Yamnaya” provine din cuvântul rusesc „yama”, care, tradus, înseamnă „legat de gropi”. În acest context, termenul se referă, de fapt, la camerele subterane (cunoscute sub numele de „tumuli” sau „kurgane”) pe care populația Yamnaya le săpa pentru a-și îngropa morții.

Cercetările recente din situl „Movila Boziei – Cetățuie” (comuna Fălciu, județul Vaslui) au scos la iveală 14 morminte de inhumație din Epoca Bronzului și, chiar dacă inventarul funerar propriu-zis (obiectele depuse lângă defuncți) este modest, valoarea științifică a descoperirii stă în informațiile despre ritualurile și comunitățile preistorice din valea Prutului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button