Urbanism cu două măsuri? Primăria Vaslui pare să schimbe regulile în funcție de reacția publică, nu de regulament

SCHIMBARE… În numai câteva săptămâni, Primăria Vaslui a reușit să transmită dezvoltatorilor imobiliari un mesaj contradictoriu, care nu face altceva decât să transforme politica urbanistică a municipiului într-un exercițiu de interpretare. Pe de o parte, conducerea instituției declara public că nu își mai dorește blocuri construite în cartierele de case, invocând nevoia de a proteja specificul acestor zone și de a evita conflictele cu locuitorii. Pe de altă parte, zilele acestea, pe site-ul instituției apare informarea privind elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru un nou bloc ce urmează să fie ridicat pe strada Călugăreni, într-o zonă dominată, în mare parte, tot de locuințe individuale. Noul proiect imobiliar prevede construirea unei unități locative colective organizate pe seminiveluri, cu 15 apartamente – unul cu o cameră, șapte cu două camere și șapte cu trei camere. Clădirea va beneficia de zece locuri de parcare la demisol, alte cinci locuri amenajate la sol, spații tehnice, platformă pentru colectarea selectivă a deșeurilor, împrejmuire și amenajări exterioare. Din punct de vedere tehnic, documentația este bine argumentată. Terenul are o diferență de nivel de aproximativ șase metri între strada Călugăreni și strada Salcâmilor, ceea ce a determinat proiectanții să propună o dezvoltare pe seminiveluri, cu parcarea amplasată la demisol și cu o volumetrie adaptată pantei naturale a terenului. Soluția permite reducerea impactului construcției asupra fronturilor stradale și oferă spațiu pentru amenajarea unor suprafețe verzi. Cu alte cuvinte, din perspectiva arhitecturală și tehnică, proiectul pare să respecte principiile unei integrări rezonabile în amplasament. Problema nu este însă proiectul în sine, ci mesajul pe care administrația locală îl transmite.

Și spunem asta pentru că nu au trecut multe zile de la dezbaterea publică organizată pentru un alt bloc, propus pe strada Livezilor. Acolo, atmosfera a fost cu totul alta. Locuitorii din zonă s-au prezentat în număr mare și și-au exprimat categoric opoziția față de investiție, argumentând că un bloc într-un cartier de case ar afecta traficul, locurile de parcare și calitatea vieții. În urma acelor discuții, primarul Lucian Braniște a afirmat că nu își mai dorește asemenea investiții în cartierele de locuințe individuale. Așa cum era firesc, declarația a fost văzută ca o schimbare de direcție în politica urbanistică a municipiului. Mulți au înțeles că primăria va deveni mult mai restrictivă în aprobarea unor astfel de proiecte. 

Doar că realitatea pare să spună altceva

Blocul de pe strada Călugăreni intră în procedurile obișnuite fără să provoace același nivel de controverse. Primăria Vaslui informează cetățenii, pe site-ul instituției, asupra aprobării Planului Urbanistic de Detaliu, cetățenii fiind invitați să transmită observații și propuneri cu privire la această investiție până pe data de 23 iulie. Explicația este simplă: spre deosebire de dezvoltatorul de la strada Livezilor, cel de pe pe Călugăreni nu prea are vecini dispuși să ducă o luptă asumată împotriva investiției. În plus, în imediata apropiere se află sediul Inspectoratului de Jandarmi, o clădire cu un regim de înălțime semnificativ, iar zona nu generează aceeași mobilizare civică precum cea de pe strada Livezilor. Numai că cele două cazuri lasă impresia că nu regulile urbanistice fac diferența, ci reacția comunității. Dacă vecinii protestează, administrația vorbește despre protejarea cartierelor de case. Dacă nu există opoziție, proiectele își urmează cursul firesc. Din păcate, această abordare este periculoasă pentru că blocurile în municipiul Vaslui nu pot fi construite pe baza numărului de persoane care participă la o dezbatere publică și nici în funcție de presiunea exercitată asupra administrației. Regulile trebuie să fie aceleași pentru toată lumea, iar dezvoltatorii trebuie să știe încă de la început ce se poate construi și unde. Altfel se creează o incertitudine care afectează încrederea dezvoltatorilor imobiliari în administrația locală. Un dezvoltator care vede că un proiect este criticat public și respins în urma protestelor, iar altul, aproape similar ca destinație și aproape în aceeași zonă a orașului, înaintează fără probleme, are toate motivele să se întrebe după ce criterii sunt luate deciziile. La fel de îndreptățiți sunt și locuitorii orașului să se întrebe dacă declarațiile făcute de către cei din conducerea primăriei, într-un cadru cât se poate de oficial, reprezintă direcția spre care se îndreaptă municipiul sau doar reacții de moment la presiunea opiniei publice. 

Municipiul Vaslui are nevoie de reguli clare și predictibile

Revenind la cele două blocuri, cel cu aviz negativ de pe strada Livezilor și cel care se dorește a fi construit pe strada Călugăreni, vorbim și de câteva diferențe între amplasamente. Este clar că vecinătatea unei clădiri precum sediul Jandarmeriei poate face ca impactul vizual al unui bloc să fie mai redus decât într-o zonă exclusiv de case. În același timp, soluția tehnică propusă pentru terenul în pantă arată că proiectanții au încercat să adapteze construcția la particularitățile amplasamentului. Însă tocmai aceste argumente ar trebui explicate clar și asumate public de administrația municipiului Vaslui. Dacă blocul de pe strada Călugăreni este acceptabil, atunci Primăria trebuie să spună de ce este acceptabil. Dacă cel de pe strada Livezilor nu este oportun, trebuie explicat prin criterii urbanistice obiective, nu prin simplul fapt că vecinii au fost mai vocali. Spunem asta pentru că, fără îndoială, Vasluiul are nevoie de investiții și de locuințe noi. Are nevoie și de dezvoltatori care să investească responsabil. Dar, în aceeași măsură, are nevoie și de reguli clare, predictibile și aplicate în mod egal tuturor. În lipsa acestor reguli, fiecare nou proiect imobiliar riscă să devină doar un scandal public, iar fiecare dezbatere se transformă într-un referendum de cartier, în care cîștigă nu argumentele tehnice, ci capacitatea de mobilizare a celor direct interesați. Iar aceasta nu mai este urbanism. Este improvizație administrativă.