Tribunalul Vaslui obligă procurorii să continue ancheta într-un dosar de fraudă informatică după ce judecătorul a respins renunțarea la urmărirea penală

LA MUNCĂ… Tribunalul Vaslui a respins cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui privind confirmarea unei ordonanțe de renunțare la urmărirea penală într-un dosar care vizează o presupusă fraudă informatică și bancară, apreciind că faptele cercetate prezintă un interes public evident și impun continuarea investigațiilor. Ancheta a fost deschisă în urma plângerii formulate de Mihaela B., care, la 30 ianuarie 2024, a sesizat poliția cu privire la o posibilă înșelăciune comisă prin intermediul unei false platforme de investiții. Potrivit declarațiilor acesteia, totul a început în 24 ianuarie 2024, când, interesată să investească pe bursă, a căutat pe internet o platformă de tranzacționare și a găsit un site care se prezenta sub denumirea „Rominvest”. După ce a încercat să contacteze telefonic compania, femeia a fost apelată de un bărbat care s-a prezentat drept analist financiar și care s-a oferit să îi explice procedura de investiție. Sub pretextul deschiderii unui cont de investiții, acesta a convins-o să își creeze un cont Revolut și să instaleze aplicația de control la distanță AnyDesk. Folosindu-se de accesul oferit prin această aplicație, individul a preluat controlul telefonului victimei și a efectuat mai multe operațiuni financiare. Din contul de salariu al femeii a fost transferată suma de 1.200 de lei către cardul Revolut, banii fiind ulterior convertiți în dolari și direcționați către o platformă de tranzacționare denumită „Artisfinance”. Ulterior, persoana vătămată a fost contactată din nou, prin WhatsApp, de un alt presupus consultant, care i-a cerut să redeschidă aplicația AnyDesk pentru a continua operațiunile. În timpul sesiunii, în contul bancar al femeii a fost virată suma de 5.000 de lei, bani proveniți din contul unei alte persoane.

Potrivit declarației date în cursul urmăririi penale, la un moment dat, presupusul consultant i-a cerut victimei să întoarcă telefonul cu fața în jos. Suspicioasă, aceasta a observat însă că pe ecran rulau diferite operațiuni și a apărut mesajul de avertizare „Atenție, tranzacție riscantă”. În acel moment, femeia a întrerupt conversația, a blocat toate conturile bancare și a refuzat să mai permită accesul la telefon. A doua zi, presupusul escroc a contactat-o din nou și i-a cerut să deblocheze cardul Revolut, amenințînd-o că, în caz contrar, îi va goli conturile. Victima a refuzat și s-a prezentat imediat la bancă pentru blocarea tuturor instrumentelor de plată. La câteva zile distanță, reprezentanții Băncii Transilvania au informat-o că în contul său fusese identificată o tranzacție suspectă, respectiv transferul sumei de 5.000 de lei din contul unei persoane necunoscute.

Procurorii au apreciat că nu există interes public

În dosarul penal au fost începute cercetări in rem pentru trei infracțiuni: efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic și înșelăciune. După mai bine de doi ani de la începerea anchetei, procurorul de caz a apreciat însă că se impune renunțarea la urmărirea penală. Argumentul principal invocat a fost existența unei disproporții evidente între resursele investigative care ar trebui alocate pentru identificarea autorilor și gravitatea consecințelor produse, având în vedere și valoarea redusă a prejudiciului. Prin urmare, Parchetul a apreciat că nu există un interes public suficient care să justifice continuarea urmăririi penale, solicitând Tribunalului Vaslui confirmarea soluției.

Tribunalul Vaslui: Fenomenul fraudelor informatice este în continuă creștere

Judecătorul de cameră preliminară nu a fost însă de acord cu această concluzie. În motivarea hotărârii se arată că, deși infracțiunile cercetate permit, în anumite condiții, aplicarea instituției renunțării la urmărirea penală, în speță criteriile prevăzute de articolul 318 din Codul de procedură penală conduc la o concluzie opusă. Instanța subliniază că fraudele informatice și bancare au cunoscut o amploare tot mai mare în ultimii ani, iar victimele sunt, de regulă, persoane vulnerabile, care nu stăpânesc foarte bine utilizarea aplicațiilor bancare și a tehnologiei. Judecătorul apreciază că tocmai această realitate impune desfășurarea unor anchete efective și complete, întrucât renunțarea la urmărirea penală într-un astfel de dosar ar transmite un mesaj greșit societății. “Prin dispunerea unei soluții de renunțare la urmărirea penală în cazul unor fapte de acest gen s-ar crea un sentiment de insecuritate în rândul comunității”, reține instanța, care atrage atenția asupra frecvenței crescute a acestor infracțiuni. De asemenea, judecătorul consideră că simplul argument privind costurile anchetei nu poate prevala asupra obligației organelor judiciare de a efectua cercetări atunci când există indicii privind comiterea unor infracțiuni.

Instanța a constatat lipsuri serioase în anchetă

URECHEALĂ…Un alt aspect care a cântărit decisiv în soluția Tribunalului îl reprezintă modul în care a fost instrumentată cauza. Judecătorul a observat că, deși ordonanța procurorului face referire la efectuarea unor investigații pentru identificarea autorilor, dosarul transmis instanței conținea foarte puține acte de urmărire penală. Practic, la dosar se regăseau doar plângerea persoanei vătămate, declarația acesteia, o adeverință emisă de poliție pentru bancă și câteva înscrisuri privind o petiție formulată către Banca Transilvania. În schimb, lipseau documente care să demonstreze efectuarea unor verificări privind numerele de telefon de pe care victima a fost contactată în repetate rânduri, identificarea conturilor utilizate, solicitări adresate platformelor de comunicații sau alte demersuri investigative. Totodată, instanța remarcă faptul că nu au fost clarificate nici împrejurările în care suma de 5.000 de lei a ajuns în contul victimei și nici identitatea persoanei din al cărei cont proveneau banii. În opinia judecătorului, toate aceste aspecte necesitau investigații suplimentare înainte ca procurorul să concluzioneze că nu mai există interes public pentru continuarea urmăririi penale.

Dosarul se întoarce la Parchet

CARTONAȘ GALBEN…În aceste condiții, Tribunalul Vaslui a respins ca neîntemeiată cererea de confirmare a ordonanței de renunțare la urmărirea penală. Instanța a desființat soluția dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui și a trimis cauza înapoi procurorului, cu obligația de a completa urmărirea penală sub aspectul infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic și înșelăciune. Hotărârea reprezintă un semnal ferm privind modul în care instanțele privesc fenomenul fraudelor informatice, tot mai frecvente în România. Judecătorul a apreciat că astfel de cauze nu pot fi tratate drept dosare lipsite de importanță doar pentru că identificarea autorilor presupune eforturi investigative consistente.