SFINTII SI CELE 44 DE PAHARE Ziua de 9 martie aduce, an de an, în casele crestinilor ortodocsi sãrbãtoarea Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia. Conform cãrtilor sfinte, cei 40 de mucenici au fost soldati crestini ce au făcut parte din armata unui voievod cumplit, pe nume Agricolae. Acest voievod i-ar fi obligat sã se închine idolilor si, pentru cã au refuzat, au fost supusi unor chinuri de nedescris, iar, dupã ce au primit cununa muceniciei de la Hristos, au fost arsi pe rug si aruncati într-un râu. În ziua mucenicilor, în credinta popularã, se deschid mormintele si portile Raiului, astfel în mai toate zonele tãrii, atât la sate, cât si la orase, gospodinele trebuie sã coacã si sã dea de pomanã 40 de „mucenici”, „sfinti” sau „macenici”. La sãrbãtoarea Mosilor de Iarnã facem pomenirea mosilor si strãmosilor cei mai îndepãrtati din neamul nostru, de la care stim multe lucruri privind traditiile si obiceiurile religioase, transmise de ei din generatie în generatie.
Sfintii 40 de Mucenici reprezintã o sãrbãtoare importantã a calendarului ortodox. De asemenea, ziua de 9 martie, reprezintã o zi importantã pentru traditia popularã, deoarece aduce cu ea o multitudine de traditii si obiceiuri. „Mucenicii” sunt figurine din aluat dospit si au forma cifrei 8, cifra echilibrului cosmic, care odatã scosi din cuptor se ung cu miere si se presarã cu nucã. În unele regiuni, „mucenicii” se fierb în apã cu multã nucã, miere si arome diverse (esentã de lãmâie, esentã de rom, scortisoarã, etc.). Un alt obicei îi priveste, de aceastã datã, pe bãrbati, care trebuie sã bea 40 de pahare de vin sau, dacă nu este posibil, mãcar sã guste de 40 de ori din aceastã licoare magicã aducãtoare de noroc si sãnãtate. Conform traditiei populare, în ziua de 9 martie, Sfintii Mucenici se adunã pentru a participa la un sobor de dezghetare a pãmântului si de slobozire a cãldurii. În acest fel iau nastere o serie de ritualuri si practici magice menite sã alunge gerul si sã cheme cãldura, cum ar fi: lovirea pãmântului cu bâte sau maiuri, rostirea de descântece, jocul copiilor peste foc. În unele regiuni ale tãrii existã obiceiul conform cãruia tãranii scot plugul la arat. Acesta reprezintã, în mod simbolic, începutul anului agricol. Ziua mucenicilor este, totodatã, si un prilej de prognozare a vremii, luând nastere o serie de superstitii, dintre care: dacã plouã în ziua Sfintilor Mucenici, atunci va ploua si în ziua de Pasti; dacã tunã de Mucenici, atunci vara va fi prielnicã tuturor culturilor; dacã în noaptea dinaintea sãrbãtorii Sfintilor Mucenici va îngheta, atunci toamna va fi lungã, etc.
Pomenirea strãmosilor cei mai îndepãrtati
Începând cu aceastã sâmbãtã a Mosilor de Iarnã si pe parcursul celor care urmeazã, pânã la Sâmbãta lui Lazãr, chipurile celor dragi comemorati în acest interval revin în viata noastrã cu cele mai frumoase amintiri, cuibãrite în timp, în sufletele noastre. La aceste comemorãri ne întoarcem în timp si retrãim momentele plãcute alãturi de rudele si de prietenii nostri mutati la viata de Dincolo.
Traditii si obiceiuri
Potrivit ritualului crestin ortodox, atât la Mosii de Iarnã (prima din cele sapte sâmbete), cât si la ultima (Sâmbãta lui Lazãr), crestinii ortodocsi fac parastase: cu preparate de dulce (la Mosii de Iarnã) si cu mâncare de post la Sâmbãta lui Lazãr, pomenire la care participã, prin traditie, mai mult femeile. În ziua praznicului, traditia spune cã, pentru pomenire sunt necesare, mai ales: coliva, un colac, o sticlã de vin, pomelnicul si lumânãri. Dupã posibilitãti, fiecare credincios poate sã mai ducã la bisericã, spre pomenire, si alte bucate preferate în viata pãmânteanã de cei pe care-i comemoreazã.
Ofrande aduse la morminte
Pentru praznicul Mosilor de Iarnã, se pregãtesc toti crestinii, sãraci sau bogati, fiecare dupã posibilitãtile sale materiale. Acum, dar si în celelalte sâmbete dedicate mortilor pânã la Sfintele Pasti, crestinii pãstreazã legãtura cu cei plecati la viata de Dincolo prin rugãciuni si prin ofrande aduse la mormintele acestora: ei le împodobesc mormintele cu flori, aprind lumânãri si tãmâie, împart pachete cu alimente si colivã, sfintite la slujba de pomenire. Potrivit traditiei, pentru cei comemorati se împart si bucatele preferate de acestia în timpul vietii lor pãmântene.
