Simpozionul International de Arheologie Didacticã, editia a doua

Conceptul de <arheologie didacticã> a apãrut anul trecut, la prima editie a simpozionului care a marcat un moment jubiliar – jumãtate de veac de la înfiintarea inspectoratelor scolare. Potrivit organizatorilor, conceptul a fost inventat “pentru a rãspunde unei nevoi intense de recuperare a ceea s-a pierdut si de reintroducere în circuitul valorilor spirituale – cu focalizare pe cele didactice – a unor idei, metode, procedee si proceduri, a unor aplicatii care au fost mult prea repede si pe nedrept date uitãrii. În graba de a schimba mult prea repede si radical totul, au dispãrut manuale excelente, dar cu o duratã de viatã extrem de redusã, s-au pierdut metode, munca asiduã a unor specialisti nationali extrem de talentati a fost înlocuitã cu produse de import de o calitate, cel mai adesea, îndoielnicã si, în orice caz, nereprezentative pentru acest spatiu spiritual. Arheologia didacticã reprezintã, asadar, un demers de recuperare si reintroducere în circuitul valorilor fie a unor secvente, fie a unor opere pedagogice si didactice integrale. Ca orice activitate stiintificã, arheologia didacticã presupune o muncã de cercetare sustinutã, santierele sale fiind, în general, bibliotecile, fondurile speciale, muzeele care adãpostesc tezaure nu numai din metale pretioase, ci si tezaure de gândire”.