Sfântul Pantelimon, doctorul fără de arginți, tămăduitorul suferinzilor și ocrotitorul lumii medicale. Credințele populare abundă în această zi

SĂRBĂTOARE…. Sfântul mare mucenic și tămăduitor Pantelimon este prăznuit pe 27 iulie, doctorul fără de arginți. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos. Nu a râvnit după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Se zice că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și aceasta începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara nu mai are mult și va trece.

Minunile Sfântului Pantelimon, săvârșite în timpul vieții, au avut ecou în lumea întreagă. A reușit să își aducă tatăl păgân pe calea credinței. După moartea părintelui său, Sfântul Pantelimon și-a împărțit averea săracilor și a muncit în numele credinței, de unde și numele primit de „doctor fără de arginți”. Și-a găsit sfârșitul decapitat, la ordinul împăratului, moaștele sale sfinte sălășluind azi în biserici din întreaga lume. Este patronul spiritual al lumii medicale și tămăduitor al suferinzilor.

Credințe populare din ziua Sfântului Pantelimon: se dau fructe de pomană și nu se lucrează

În această zi se mănâncă porumb fiert și dovlecei pentru a fi mai viguroși, mai plini de sănătate. În ziua de Sfântul Pantelimon, în multe zone se dau de pomană fructe, căci credința populară este ca poamele să nu fie viermănoase anul următor. De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sfântul Pantelimon riscă să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de greutăți și pagube în viața de familie. 

La Mănăstirea Bogdănița duminică, 27 iulie, este sărbătoarea hramului, Sfântul Pantelimon fiind ocrotitorul lăcașului

În județul Vaslui, unul dintre lăcașurile cu hramul Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon este mănăstirea Bogdănița, al cărei stareț este părintele Timotei Condurache. Așezământul monahal este situat la 35 de kilometri de municipiul Bârlad, într-un mic defileu, străjuit de o parte și de alta de dealuri împădurite, specifice colinelor Tutovei. Mănăstirea și-a primit numele de la un pârâu, numit Bogdănița, al cărui izvor se găsește la aproximativ 3 kilometri distanță de vatra monahală. Potrivit legendei locale, această denumire (preluată după anul 1864 și de localitatea pe raza căreia se află așezământul monahal) își are obârșia în prezența pe aceste locuri a voievodului moldovean Bogdan al II-lea care, în anul 1450, înaintea unei confruntări armate cu polonezii lângă Vaslui, și-a așezat tabăra de luptă pe unul dintre dealurile aflate în apropierea locului de unde izvorăște pârâul. Duminică, 27 iulie, la Mănăstirea Bogdănița va sluji Ierarhul locului, Preasfințitul Igantie, episcopul Hușilor. De asemenea, capela din curtea DGASPC Vaslui îl are, de asemenea, pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon drept patron spiritual.