Rusia şi-a anunţat vineri retragerea din Tratatul „Cer Deschis”, oficializându-şi astfel ieşirea din al doilea acord privind controlul armamentului. Vineri, cu câteva zile înainte de învestirea lui Joe Biden, Rusia şi-a anunţat retragerea din Tratatul „Cer Deschis”. Moscova şi-a motivat decizia ieşirii din acord evocând obstacole puse de Washington. Anterior, administraţia Trump retrăsese SUA din „Cer Deschis” în mai anul trecut, demers care a devenit oficial în noiembrie. Potrivit Washingtonul, Moscova nu respecta termenii tratatului şi nici nu arăta intenţia că ar vrea să facă acest lucru. NATO „a luat notă de intenţia declarată a Rusiei de a se retrage din Tratatul «Cer Deschis»” şi a reamintit „ataşamentul Aliaţilor de controlul armamentului, pentru dezarmare şi o neproliferare eficientă la nivel internaţional, care sunt esenţiale pentru securitatea noastră”, a declarat un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice. Conceput în 1992, Tratatul „Cer Deschis” a intrat în vigoare în 2002, în scopul de a „promova încrederea şi previzibilitatea” privind activităţile militare ale statelor semnatare. Tratatul permitea efectuarea de zboruri de observare în baza unui calendar şi trasee stabilite. Zborul era anunţat cu 72 de ore înainte de decolarea aeronavei militare, iar planul misiunii cu 24 de ore înainte. „Aliaţii continuă să se consulte strâns asupra viitorului controlului armamentelor. Rămânem de asemenea deschişi dialogului în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor şi transparenţa”, a dat asigurări NATO. Celelalte 33 de semnatare ale Tratatului „Cer Deshis” sunt Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria. Anterior, Rusia şi Statele Unite s-au retras din Acordul privind forţele nucleare intermediare (INF), care mai mult de trei decenii le-a obligat pe cele două state semnatare să distrugă rachetele staţionate la sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri. Mărul discordiei a fost racheta rusească de tip 9M729, a căror rază de acţiune este, potrivit Washingtonului, mai mare de 500 de kilometri.
Citeste mai mult: adev.ro/qn0smz
