România este cea mai ieftină țară din UE, dar românii abia își permit coșul zilnic. Cum se explică anomalia

România apare constant în statisticile europene drept una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană atunci când vine vorba despre prețurile bunurilor și serviciilor. La prima vedere, această poziționare poate sugera un avantaj pentru consumatori. Totuși, realitatea economică de zi cu zi este mai complexă, iar nivelul scăzut al prețurilor nu se traduce automat într-un standard de viață mai ridicat.

Datele Eurostat arată că România are un indice al nivelului prețurilor de 58,9, ceea ce înseamnă că un coș de bunuri și servicii care costă 100 de euro în media Uniunii Europene poate fi achiziționat în România cu aproximativ 58,9 euro.

Acest indicator plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din perspectiva nivelului general al prețurilor, confirmând statutul de economie cu costuri reduse în interiorul blocului comunitar. Diferențe importante se observă și între regiunile Europei, unde statele din Vest și Nord rămân semnificativ mai scumpe decât cele din Europa Centrală și de Est.

În afara Uniunii Europene, decalajele sunt și mai accentuate. Dacă sunt incluse și țările candidate și statele din AELS, Islanda devine cea mai scumpă economie din Europa, în timp ce Macedonia de Nord se află la polul opus, cu un nivel al prețurilor de aproximativ 3,7 ori mai mic decât în statele din vârf.

De ce prețurile nu reflectă singure nivelul de trai

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” de ce prețurile mici în comparație cu alte state europene nu înseamnă neapărat și un trai mai bun.

„Întrebarea esențială este dacă România este ieftină sau doar pare ieftină. Depinde din ce unghi privești. Pentru un turist străin, România este o destinație accesibilă. Pentru un român, situația este diferită, pentru că veniturile sunt mult mai mici. Diferența vine din puterea de cumpărare, nu din prețurile în sine”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

În practică, această diferență se reflectă în structura cheltuielilor lunare. O mare parte din veniturile gospodăriilor este direcționată către cheltuieli esențiale – alimente, utilități, chirie – ceea ce lasă un spațiu limitat pentru economii sau consum suplimentar.

Prețuri mai mici, dar presiune mai mare asupra bugetelor

România se află într-o situație caracterizată de un nivel redus al prețurilor, dar și de venituri semnificativ mai mici decât media europeană. Această combinație explică modul în care costul vieții este resimțit în practică.

„Prețurile sunt mai mici, dar și salariile sunt, la rândul lor, sub media europeană. Asta face ca puterea de cumpărare a românilor să fie printre cele mai reduse din Uniune. Cu alte cuvinte, românii plătesc mai puțin pe produse, dar resimt mai puternic presiunea cheltuielilor în raport cu veniturile”, a adăugat Adrian Negrescu.

Diferența dintre venituri și costuri generează o presiune constantă asupra bugetelor gospodăriilor, unde cheltuielile de bază absorb cea mai mare parte a veniturilor lunare…https://adevarul.ro/economie/romania-este-cea-mai-ieftina-tara-din-ue-dar-2540505.html