Vasluiul, miliarde în afaceri si trei decenii fãrã firme noi la Bursã. De ce se opreste ambitia antreprenorilor la usa Bursei de Valori? Radu Hanga, presedintele BVB: „Sã te listezi la Bursã nu înseamnã cã predai cheile companiei”

Vasluiul are o economie cu douã fete. Una se vede în numãrul firmelor care depun bilanturi. Cealaltã, mult mai relevantã, apare când urmãrim unde se duc banii. În 2025, cele 8.609 persoane juridice care au depus situatiile financiare au raportat, împreunã, o cifrã de afaceri netã de aproximativ 11,4 miliarde de lei. Profiturile nete însumate au ajuns la 951 milioane de lei, iar pierderile nete la aproape 288 milioane de lei. Însã, dincolo de aceste totaluri, economia judetului este concentratã într-un numãr surprinzãtor de mic de companii. Primele 1.000 de firme, ordonate dupã cifra de afaceri, reprezintã 11,62% dintre persoanele juridice care au depus bilantul, dar realizeazã 86,11% din cifra de afaceri a judetului. Celelalte 7.609 împart mai putin de 14%. Diferenta devine si mai puternicã în vârful clasamentului. Primele 100 de societãti adunã 5,8 miliarde de lei, adicã 51,61% din total. Primele 50 concentreazã 42,3%, iar primele 30, nu mai putin de 35,35%. Cu alte cuvinte, treizeci de firme, din peste opt mii sase sute, realizeazã mai mult de o treime din cifra de afaceri a judetului. Nici profiturile nu sunt distribuite mai uniform. Primele 1.000 de companii au raportat profituri nete însumate de 665,6 milioane de lei, reprezentând 69,93% din profiturile tuturor firmelor vasluiene. Aproape sapte lei din fiecare zece lei declarati ca profit se regãsesc în acest grup. Asadar, economia judetului are o bazã numericã largã, dar o greutate financiarã concentratã în vârf. Si aici apare paradoxul. Într-un judet în care existã firme cu cifre de afaceri de sute de milioane de lei, Bursa de Valori Bucuresti are numai trei societãti vasluiene tranzactionate pe piata AeRO: Confectii Vaslui SA, Moldova SA Vaslui si Petal SA Husi. Ambele provin din valul de intrãri la tranzactionare din anii ’90. În timp ce economia localã s-a schimbat, au apãrut afaceri noi si unele companii au ajuns sã ruleze sume considerabile, reprezentarea Vasluiului la Bursã a rãmas aceeasi. Datele financiare nu înseamnã, desigur, cã firmele mari din judet ar fi automat pregãtite pentru listare. Cifra de afaceri nu este capitalizare bursierã, iar dimensiunea unei afaceri nu spune totul despre profitabilitatea, organizarea sau planurile sale de dezvoltare. Dar nici nu explicã, singurã, absenta unor emitenti noi. Între o companie care ruleazã sute de milioane de lei si una dispusã sã atragã investitori existã o distantã pe care bilantul nu o poate mãsura. Este o distantã care tine mai mult de felul în care antreprenorii îsi finanteazã dezvoltarea, de disponibilitatea lor de a accepta noi actionari, de transparenta pe care sunt pregãtiti sã si-o asume si de capacitatea de a construi o companie care sã nu depindã exclusiv de fondator. În multe afaceri de familie, controlul asupra firmei rãmâne la fel de important ca rezultatele financiare. Iar Bursa, cu regulile si obligatiile ei, poate pãrea mai degrabã o complicatie decât o oportunitate. De ce nu s-a schimbat nimic în reprezentarea judetului Vaslui pe piata de capital dupã anii ’90? Ce îi lipseste unei companii locale pentru a ajunge la Bursã si cât de întemeiatã este teama cã listarea înseamnã cedarea controlului? I-am adresat aceste întrebãri lui Radu Hanga, presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti. Rãspunsurile sale aratã cã problema nu se reduce la mãrimea firmelor sau la costurile listãrii. În joc sunt si strategia antreprenorilor, modul în care sunt conduse companiile si disponibilitatea lor de a trece de la o afacere construitã în jurul fondatorului la una deschisã investitorilor.
Reporter: Cum apreciati faptul cã un judet cu peste 8.600 de persoane juridice care si-au depus bilanturile pentru anul 2025 este reprezentat la Bursa de Valori Bucuresti de numai trei societãti, ambele tranzactionate pe piata AeRO?
Radu Hanga: Decizia unei companii de a accesa piata de capital este un pas extrem de important în evolutia acesteia si indicã un nou nivel de maturitate si responsabilitate. Listarea la Bursa de Valori Bucuresti – fie pe piata AeRO, fie pe Piata Reglementatã – presupune un proces atent de analizã, pregãtire si evaluare internã. Stim, din discutiile cu emitentii, cã de la intentia echipei de conducere de a lista actiunile companiei pânã la momentul în care sunã clopotelul Bursei pot trece si cîtiva ani. Este un parcurs complex, în care antreprenorii trebuie sã cântãreascã aspecte ce tin de guvernanta corporativã, nivelul de transparentã si pregãtirea echipei pentru o nouã etapã de dezvoltare. Numãrul de companii pe care îl mentionati ne aratã si potentialul mare încã neexploatat, atât în Vaslui, cât si în alte judete din tarã. Într-un mediu economic dinamic, bursa oferã o alternativã valoroasã de finantare prin emisiuni de actiuni sau obligatiuni, permitînd companiilor sã îsi accelereze investitiile si sã devinã mai competitive. Existenta unor companii locale listate deja la BVB este un semnal pozitiv. Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a fi un partener de cursã lungã pentru mediul de afaceri, oferind educatie financiarã si sprijinul necesar pentru ca tot mai multe companii regionale sã îsi valorifice potentialul local în vizibilitate si sã atragã capital la nivel national. Usa noastrã rãmâne deschisã tuturor liderilor de afaceri din Vaslui care îsi doresc sã îsi transforme potentialul în dezvoltare sustenabilã.
Reporter: Care sunt, din experienta BVB, principalele obstacole care împiedicã firmele din judetele mai putin dezvoltate economic sã utilizeze piata de capital pentru finantare si dezvoltare? Vorbim în primul rând despre dimensiunea redusã a companiilor, costurile si cerintele listãrii, reticenta antreprenorilor de a atrage noi actionari, lipsa educatiei financiare sau despre alti factori?
Radu Hanga: Din discutiile noastre cu antreprenorii din diverse zone ale tãrii, am observat cã decizia de finantare depinde în mare mãsurã de gradul de familiarizare a antreprenorilor cu instrumentele pietei de capital si deschiderea spre a explora solutii alternative de finantare. Desigur cã institutiile bancare rãmân un partener esential în sustinerea mediului de afaceri. Bursa vine sã întregeascã acest ecosistem: piata de capital completeazã finantarea bancarã si oferã o alternativã sustenabilã de capital pentru etapele de dezvoltare ale companiei. În al doilea rând, este vorba despre dimensiunea afacerilor si întelegerea responsabilitãtii pe care o presupune statutul de companie publicã. Pentru un IMM, pregãtirea necesarã – de la evaluarea internã si adaptarea la costurile de listare, pânã la rigoarea transparentei, guvernanta corporativã si raportãrile financiare periodice – necesitã timp, resurse si o schimbare de mentalitate la nivel de conducere. Listarea înseamnã, pe lângã atragerea de fonduri, un angajament pe termen lung fatã de investitori. Nu în ultimul rând, în multe judete, afacerile sunt preponderent afaceri de familie, construite de la zero de un singur fondator. Pentru multi antreprenori, ideea de a aduce actionari noi si de a „împãrti” decizia sau rezultatul final poate fi perceputã, uneori, ca o pierdere de control si nu ca un parteneriat strategic pentru cresterea companiei.
Reporter: Bursa de Valori Bucuresti are programe sau initiative dedicate identificãrii si pregãtirii pentru listare a companiilor din regiuni mai slab reprezentate pe piata de capital, inclusiv din Moldova si din judetul Vaslui?
Radu Hanga: Da, Bursa de Valori Bucuresti deruleazã initiative concrete prin care ne propunem sã fim prezenti direct în teritoriu si sã aducem piata de capital mai aproape de antreprenorii din toate regiunile tãrii, inclusiv din Moldova. Proiectul nostru fanion în aceastã directie este BVB Arena, program dedicat identificãrii, selectiei si sustinerii companiilor antreprenoriale cu potential de accesare a pietei de capital. Prin participarea la Program, antreprenorii au oportunitatea de a interactiona cu profesionisti ai pietei de capital si de a primi feedback referitor la nivelul de pregãtire al companiei în eventualitatea derulãrii unui IPO la Bursã. Lansat în 2017, BVB Arena a atras, de-a lungul anilor, peste 1.300 de companii care au fost nominalizate în program, venind din toate colturile tãrii. Dintre acestea, 20 de companii semifinaliste si finaliste au folosit instrumentele puse la dispozitie de BVB. Valoarea totalã a celor 40 de runde de finantare de actiuni si emisiuni de obligatiuni la BVB, derulate de cele 20 de companii, a depãsit suma de 270 milioane de euro. În aceastã toamnã, am lansat o nouã editie a Programului BVB Arena, asadar o nouã sansã pentru antreprenorii vasluieni si din restul tãrii de a întelege mai bine piata de capital, avantajele sale si eligibilitatea companiilor pe care le conduc de a atrage capital prin mecanismele Bursei. Suntem în plinã perioadã de nominalizãri ale companiilor pentru a face parte din BVB Arena 2026, asa cã atât antreprenorii, cât si publicul larg pot face nominalizãri pe pagina www.bvbarena.ro pânã la 15 noiembrie 2026. În aceeasi mãsurã în care pregãtim mediul antreprenorial pentru eventualitatea accesãrii pietei de capital, ne concentrãm si pe rãspândirea unei culturi investitionale în rândul cât mai multor români. O piatã de capital echilibratã si sãnãtoasã este cea în care oferta din partea emitentilor întâlneste o cerere solidã din partea investitorilor individuali. În acest sens, derulãm parteneriate dedicate educatiei financiare si gãzduim frecvent la sediul BVB grupuri de elevi si studenti din toatã tara pentru a le vorbi despre importanta educatiei financiare timpurii. Tot pentru a veni în întâmpinarea investitorilor si potentialilor investitori de a întelege mai bine piata de capital si de a lua decizii financiare mai informate, Bursa a dezvoltat platforma BVB Research Hub, unde cei interesati pot accesa rapoarte de analizã amãnuntite ale companiilor listate, realizate de analisti experti de pe piata localã de capital, precum si continut educational.
Reporter: Din punctul de vedere al BVB, ce profil ar trebui sã aibã o companie vasluianã pentru a putea lua în calcul, în mod realist, o listare pe piata AeRO? Existã anumite repere privind cifra de afaceri, profitabilitatea, guvernanta, perspectivele de dezvoltare sau necesarul de finantare?
Radu Hanga: Din punct de vedere realist, o companie care ia în calcul listarea pe AeRO ar trebui sã bifeze câteva repere fundamentale. În primul rând, pentru listarea unei companii la BVB, este necesar sã specific câteva criterii tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã, si anume: societatea sã fie pe actiuni (SA) si sã aibã o capitalizare bursierã anticipatã de minimum 1 milion de euro, free-float (numãrul de actiuni al unei companii, care se tranzactioneazã liber la bursã, în orice moment – n. red.) de minimum 25% si sã fi întocmit situatii financiare auditate în ultimii 3 ani (cel putin) în cazul listãrii pe Piata Principalã si o capitalizare bursierã anticipatã 250.000 de euro si free-float de 10% sau cel putin 30 de actionari, dacã vorbim de listarea pe piata AeRO. Profilul ideal al companiei vasluiene pentru listarea la Bursã este cel al unui IMM regional solid, cu cifrã de afaceri stabilã, profitabil, condus de un antreprenor vizionar care întelege cã deschiderea capitalului cãtre investitori este calea prin care un business local poate deveni un jucãtor de talie nationalã si chiar regionalã. Piata de Crestere pe care o vom lansa în curând, la fel ca si piata AeRO deja existentã, au rolul de catalizator pentru IMM-uri si companii antreprenoriale aflate în faza de expansiune, oferind un cadru mai flexibil de raportare decât Piata Reglementatã. În concluzie, nicio companie nu trebuie sã fie „uriasã” pentru a veni pe piata AeRO. Este nevoie de o afacere viabilã, sustenabilã, o viziune clarã de crestere si dorinta de a trece la un nivel superior de transparentã si profesionalism.
Reporter: Cele trei societãti vasluiene au intrat la tranzactionare în anii 1990, iar în ultimii ani, judetul nu a adus la Bursã emitenti noi. Cum poate fi explicatã absenta unei generatii noi de companii vasluiene listate, în conditiile în care în judet existã firme cu cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de lei?
Radu Hanga: Aceastã situatie se explicã prin câteva dinamici generale din mediul de afaceri românesc. Faptul cã în judet existã companii cu afaceri de sute de milioane de lei aratã cã existã potential economic. Absenta unor emitenti noi din judetul Vaslui nu este un caz singular, ci reflectã o realitate mai amplã la nivel national. Existã numeroase judete în România care nu au adus nicio companie nouã la Bursã în ultimii ani, în ciuda faptului cã gãzduiesc afaceri antreprenoriale extrem de puternice. Aceastã situatie aratã, de fapt, o diferentã între dimensiunea financiarã a unor companii si gradul lor de pregãtire pentru piata de capital. În ce constã aceastã pregãtire? În primul rând, ne referim la strategia de dezvoltare. Atunci când o companie îsi propune o extindere rapidã sau investitii majore în tehnologizare, are nevoie de o crestere acceleratã a capitalului, iar în acest scenariu, finantarea prin Bursã devine o optiune atractivã. În alte situatii, listarea poate veni ca o decizie strategicã – compania respectivã nu are nevoie de o infuzie consistentã de capital pentru planurile imediat urmãtoare, însã planificã intrarea pe Bursã ca pe un pas cheie în dezvoltarea pe termen lung a business-ului. În al doilea rând, structura de guvernantã joacã un rol important. Trecerea la statutul de companie publicã presupune formalizarea proceselor, adunãri generale ale actionarilor, comitete de audit si raportãri periodice. Practic, compania înceteazã sã mai depindã exclusiv de o singurã persoanã si devine un organism autonom, a cãrui structurã are capacitatea de a atrage încrederea investitorilor. În al treilea rând, în multe zone ale tãrii, retelele de consultanti financiari, intermediari, auditori sunt mai putin dezvoltate decât în marile zone urbane, ceea ce face ca optiunea Bursei sã fie mai putin adusã la masa de discutii a echipelor de conducere din companii. Iar în al patrulea rând, si poate si cel mai important din perspectiva impactului pe care îl putem crea noi, BVB, este apropierea mediului antreprenorial de piata de capital. Decizia de listare poate fi mai usoarã când un antreprenor vede un coleg de breaslã din acelasi judet sau din regiune parcurgând cu succes acest drum. De aceea, derulãm încã din anul 2017 programul de referintã al Bursei, BVB Arena, menit sã identifice si sã promoveze companiile antreprenoriale românesti cu potential de a accesa piata de capital. Punem pret pe educatie financiarã si familiarizarea antreprenorilor cu ecosistemul bursier, în aceeasi mãsurã în care o facem în rândul investitorilor individuali.
Reporter: Ce ar trebui sã înteleagã un antreprenor din Vaslui care priveste listarea mai degrabã ca pe o obligatie costisitoare si o pierdere a controlului decât ca pe o posibilitate de finantare si dezvoltare?
Radu Hanga: Întelegem aceste retineri, pentru cã ele vin dintr-un sentiment firesc de protectie a unei afaceri construite cu ani de muncã si sacrificii. Le-as spune antreprenorilor cã: Bursa nu înseamnã pierderea controlului, ci cîstigarea unei forte de dezvoltare. Sã te listezi la Bursã nu înseamnã cã predai cheile companiei. Fondatorii îsi pãstreazã de obicei pachetul majoritar si controlul decizional. În plus, prin emisiunile de obligatiuni se pot atrage fonduri fãrã a ceda vreo actiune sau drept de vot. Listarea nu este o obligatie costisitoare, ci o investitie în valoarea companiei. Cerintele de transparentã, audit si guvernantã corporativã nu sunt simple „birocratii scumpe”, ci instrumente care profesionalizeazã firma si o fac independentã de prezenta zilnicã a fondatorului. O companie transparentã si bine structuratã valoreazã mult mai mult pe piatã, atrage mai usor parteneri de afaceri, obtine conditii mai bune de creditare si îsi asigurã continuitatea peste generatii. Costurile de listare se amortizeazã rapid prin valoarea si capitalul atrase. Bursa este un multiplicator de vizibilitate si credibilitate. Când o companie devine publicã, ea iese din anonimatul regional si intrã pe radarul investitorilor, al furnizorilor si al clientilor din tarã si din strãinãtate. Statutul de companie listatã oferã un atestat de încredere în fata tuturor partenerilor sãi. Asadar, bursa nu este un examen de conformare, ci un parteneriat strategic de crestere. Este instrumentul care îti poate permite sã treci de la o afacere de succes la nivel local la un lider de piatã la nivel national!