Războiul de pe Facebook a ajuns în sala de judecată. Primarul din Vinderei și unul dintre cei mai vocali critici ai săi, față în față în instanță

ȘEFUL HAITEI… Disputa dintre primarul comunei Vinderei, Ionuț-Ionel Ghiur, și unul dintre cei mai cunoscuți contestatari ai săi din mediul online, Ștefan Antohi, s-a mutat de pe rețelele de socializare în sala de judecată. Procesul, deschis de edil la începutul acestui an, în calitate de reclamant, are ca obiect o serie de postări publicate pe Facebook în perioada noiembrie 2021 – sfârșitul anului 2023, pe care acesta le consideră defăimătoare și de natură să îi afecteze onoarea, demnitatea și imaginea publică. La ultimul termen de judecată, instanța a procedat la interogarea pârâtului Ștefan Antohi, episod care a oferit poate cea mai clară imagine asupra dimensiunii conflictului dintre cei doi. Întrebat dacă este adevărat că a scris postările considerate denigratoare la adresa primarului Ionel-Ionuț Ghiur, Antohi a răspuns: „Unele îmi aparțin, așa cum vor fi menționate în încheierea de ședință.” Pornind de la acest răspuns, instanța a citit, una câte una, toate postările indicate în acțiune, solicitând pârâtului să precizeze dacă îi aparțin. Rezultatul audierii a fost unul foarte interesant. Din cele aproape 60 de postări analizate, Antohi a recunoscut explicit că este autorul unui număr semnificativ dintre ele. În alte cazuri a declarat că este posibil să fie autorul, însă nu își amintește cu exactitate, iar pentru alte mesaje a negat sau a afirmat că nu își amintește deloc. Cele mai multe dintre postările recunoscute conțin critici dure la adresa activității administrative a primarului.

În repetate rânduri, Antohi îl numește pe primar prin apelativul „Ghiuie M**”, pe care, întrebat de instanță, l-a descris drept „un joc de cuvinte” care „nu înseamnă nimic”, precizând însă că de fiecare dată s-a referit la primarul comunei Vinderei. Instanța a consemnat că pârâtul a recunoscut fără echivoc autoratul unor postări în care edilul era calificat drept „impostor”, „mincinos”, „om de nimic”, „parvenit” sau „șeful haitei”, dar și al unor texte în care era acuzat că și-ar fi angajat rudele în Primărie, că ar administra defectuos comuna ori că ar utiliza bani publici în interes personal. În alte situații, Antohi a răspuns: „Cred că da”, „Posibil să fie postarea mea” sau „Nu-mi amintesc”, chiar și în cazul unor texte foarte ample, publicate în mod repetat pe parcursul anilor 2022 și 2023. Interogatoriul a arătat faptul că majoritatea mesajelor aveau un puternic caracter politic, fiind publicate aproape zilnic în anumite perioade și vizând teme precum starea drumurilor, deszăpezirea, taxele locale, investițiile, angajările din Primărie sau presupuse nereguli administrative.

Totodată, multe dintre postări conțin expresii insultătoare și comparații depreciative, unele făcând referire inclusiv la membrii familiei primarului. În câteva cazuri au fost publicate fotografii cu edilul și fratele acestuia, iar într-o postare din decembrie 2021 apăreau inclusiv imagini cu copiii minori ai reclamantului. Din răspunsurile oferite în fața instanței reiese că Antohi își asumă o parte importantă din mesajele publicate, însă evită să confirme paternitatea tuturor textelor. Formula „Nu-mi amintesc” apare de zeci de ori în răspunsurile consemnate de judecător, în timp ce pentru alte postări a folosit exprimări precum „cred că este postarea mea” sau „posibil să fie postarea mea”. Procesul ridică și problema limitelor libertății de exprimare în mediul online. Dacă critica activității unui ales local reprezintă un drept recunoscut într-o societate democratică, instanța urmează să stabilească dacă limbajul utilizat în aceste postări a depășit limita criticii legitime și a intrat în sfera defăimării ori a atingerii aduse dreptului la imagine și demnitate. De asemenea, judecătorul va analiza dacă exprimările folosite reprezintă simple opinii politice sau afirmații de fapt susceptibile de a prejudicia reputația reclamantului.

Rețelele de socializare, noua Poiană a lui Iocan

În comunitățile mici, precum comuna Vinderei, impactul unor astfel de dispute este cu atât mai mare cu cât rețelele de socializare au devenit principalul spațiu de dezbatere publică. Facebook este folosit atât de administrația locală pentru comunicarea activității Primăriei, cât și de opozanți pentru criticarea deciziilor administrației, iar schimburile de replici dintre susținători și contestatari au devenit aproape zilnice. Conflictul dintre cei doi nu este unul recent. Din actele dosarului rezultă că postările analizate acoperă o perioadă de peste doi ani, între noiembrie 2021 și sfârșitul anului 2023, ceea ce indică o campanie constantă de comentarii și acuzații publice la adresa edilului. Prin acțiunea introdusă în instanță, primarul Ionel-Ionuț Ghiur solicită tragerea la răspundere civilă a pârâtului pentru conținutul acestor postări, apreciind că ele au depășit cadrul unei dezbateri politice normale și i-au afectat imaginea publică. De cealaltă parte, răspunsurile oferite de Ștefan Antohi în cadrul interogatoriului arată că acesta nu contestă existența unei părți importante dintre postări, însă încearcă să diminueze semnificația unor expresii folosite, inclusiv a apelativului repetat de zeci de ori în mesajele publicate. Audierea lui Antohi reprezintă unul dintre cele mai importante momente procesuale de până acum, deoarece instanța a obținut clarificări directe privind autoratul postărilor. În funcție de ansamblul probelor administrate și de analiza conținutului fiecărui mesaj, judecătorul va decide dacă acestea se încadrează în limitele libertății de exprimare sau dacă reprezintă fapte ilicite care atrag răspunderea civilă. Acest dosar arată cum conflictele politice locale se pot muta din arena dezbaterii publice în sala de judecată. În ultimii ani, instanțele au fost solicitate, tot mai frecvent, să traseze granița dintre dreptul la critică și obligația respectării demnității persoanei, într-o perioadă în care rețelele de socializare amplifică rapid orice mesaj și îi sporesc impactul asupra opiniei publice.