Profesorii din Vaslui au deschis drumul unei decizii europene: Curtea UE sanctioneazã tratamentul dezavantajos al angajatilor cu douã contracte

DECIZIE… Un proces pornit la Tribunalul Vaslui ajunge în atentia Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care transmite un mesaj clar: profesorii care au douã contracte de muncã nu pot fi dezavantajati la calcularea drepturilor salariale. Magistratii europeni au stabilit cã legislatia nationalã nu poate exclude, în cazul angajatilor care cumuleazã douã contracte de muncã, orele prestate în regim de platã cu ora atunci când se calculeazã remuneratia pentru concediul anual plãtit. Cazul îi vizeazã pe 14 profesori care, în perioada 2019–2022, au lucrat cu normã întreagã, în baza unor contracte pe duratã nedeterminatã, dar au desfãsurat, în paralel, si activitãti suplimentare, cu plata cu ora, în baza unor contracte pe duratã determinatã. Desi au muncit în ambele forme de încadrare, drepturile bãnesti aferente concediului anual si indemnizatia de hranã au fost calculate numai în functie de contractul de muncã de bazã. Nemultumiti de aceastã situatie, profesorii au cerut, prin intermediul sindicatului, ca si activitatea prestatã la plata cu ora sã fie luatã în considerare la calcularea drepturilor cuvenite. În anul 2023, Tribunalul Vaslui le-a admis actiunea, însã angajatorul a contestat hotãrârea, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iasi. Instanta ieseanã a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene, solicitând clarificãri cu privire la compatibilitatea legislatiei române cu normele europene privind munca pe fractiune de normã si munca pe duratã determinatã.

Prin hotãrârea pronuntatã la 8 octombrie, Curtea de Justitie a UE a arãtat cã drepturile lucrãtorilor trebuie respectate inclusiv în situatiile în care acestia cumuleazã contracte de muncã. Judecãtorii europeni au reamintit cã dreptul la un concediu anual plãtit de cel putin patru sãptãmâni reprezintã un principiu fundamental al dreptului social al Uniunii Europene. Totodatã, remuneratia primitã în perioada concediului trebuie sã îl plaseze pe angajat într-o situatie comparabilã, din punct de vedere salarial, cu cea în care se aflã atunci când lucreazã. În cazul analizat, excluderea orelor prestate în baza contractelor pe duratã determinatã si cu fractiune de normã a dus la o diferentã de tratament pe care Curtea nu a considerat-o justificatã prin motive obiective. Mai mult, instanta europeanã a precizat cã indemnizatia de hranã intrã în sfera conditiilor de încadrare în muncã, fiind o componentã a remuneratiei. Prin urmare, normele europene care interzic tratamentul mai putin favorabil al lucrãtorilor pe duratã determinatã sau cu fractiune de normã trebuie aplicate si în situatiile în care aceeasi persoanã lucreazã în baza mai multor contracte.

Ce înseamnã decizia pentru profesorii din România

Concluzia Curtii este una fermã: dreptul Uniunii Europene se opune unei reglementãri nationale precum cea aflatã la originea acestui litigiu, care permite calcularea drepturilor bãnesti exclusiv pe baza contractului cu normã întreagã, ignorând activitatea desfãsuratã în paralel. Decizia poate avea o importantã deosebitã pentru cadrele didactice care au lucrat sau lucreazã suplimentar în regim de platã cu ora si ridicã problema modului în care sunt calculate drepturile aferente concediului anual si indemnizatiei de hranã. Totusi, hotãrârea Curtii de Justitie a UE nu solutioneazã direct litigiul dintre profesorii implicati si angajator. Dosarul trebuie solutionat de instanta nationalã, care este obligatã sã tinã cont de interpretarea datã dreptului european. Hotãrârea este obligatorie si pentru celelalte instante nationale care se confruntã cu probleme juridice similare.