Primarul Dumitru Boroș mai pierde o luptă a garajelor din Bârlad după ce Tribunalul a oprit demolarea dispusă de Primărie
CU REPETIȚE… Face ce face și primarul Dumitru Boroș mai pică un examen în instanță, privind demolarea unui garaj din municipiul Bârlad. Vorbim de construcție și un teren revendicate de municipalitate și o posesie despre care proprietarii spun că durează de peste trei decenii. Conflictul dintre cei doi soți și Primărie a ajuns în fața Tribunalului Vaslui după ce primarul municipiului a dispus desființarea unor construcții ridicate fără autorizație. Deocamdată, instanța a dat cîștig de cauză proprietarilor în prima rundă: demolarea a fost suspendată până când judecătorii vor analiza pe fond legalitatea dispoziției primarului.
CITEȘTE ȘI:
Potrivit hotărârii pronunțate luna trecută, disputa are în centru o împrejmuire și o construcție pe care municipalitatea a calificat-o drept „copertină”, dar despre care reclamanții susțin că este, în realitate, un garaj. Prin dispoziția nr. 706 din 11 mai 2026, primarul Boroș a dispus desființarea acestora pe cale administrativă, într-un termen de numai zece zile. Dacă proprietarii nu s-ar fi conformat, construcțiile puteau fi demolate din oficiu, pe cheltuiala lor.
Proprietarii: „Stăpânim terenul din 1992”
Cei doi bârlădeni au contestat măsura, susținând că situația terenului este mult mai complicată decât rezultă din actele municipalității. Ei afirmă că stăpânesc din anul 1992, în mod continuu și sub nume de proprietar, inclusiv suprafața de 425 de metri pătrați pe care se află construcțiile vizate de demolare. Garajul ar fi fost ridicat în 2014, iar împrejmuirea ar exista în forma actuală din 2012. Mai mult, înainte ca Primăria să pornească procedura de demolare, cei doi deschiseseră deja un alt proces, la Judecătoria Bârlad, prin care cer să li se recunoască dreptul de proprietate asupra terenului prin uzucapiune. Cu alte cuvinte, susțin că posesia exercitată timp de peste 30 de ani le-ar permite să dobândească juridic proprietatea. În acel dosar, a fost dispusă inclusiv efectuarea unei expertize topo-cadastrale.
Cui aparține, în realitate, terenul?
Primăria Bârlad îl consideră parte a domeniului municipalității. Reclamanții susțin însă că, dacă vor cîștiga procesul de uzucapiune, dreptul lor de proprietate va fi recunoscut cu efect retroactiv. Ei au arătat instanței că demolarea înainte de clarificarea acestei probleme ar putea produce un prejudiciu imposibil sau foarte greu de reparat.
Primăria: construcții fără autorizație, pe terenul municipiului
Municipalitatea a cerut instanței respingerea acțiunii. Din documente rezultă că autoritățile au considerat construcțiile neautorizate și amplasate pe teren aparținând municipiului. Cazul a pornit și de la sesizarea unui vecin. Acesta a reclamat că împrejmuirea i-ar bloca accesul către propria proprietate. Verificările Poliției Locale au identificat un gard de aproximativ 35 de metri, cu soclu și stâlpi din beton, plase și porți din fier forjat, precum și construcția de circa 42 de metri pătrați, amplasată pe o platformă din beton, cu stâlpi metalici, acoperiș și două laturi închise. Primăria a susținut în instanță că simpla existență a procesului de uzucapiune nu îi transformă pe reclamanți în proprietari și nu poate anula prezumția de legalitate de care beneficiază actul administrativ. Până la o hotărâre definitivă în procesul privind terenul, autoritatea s-a raportat la situația juridică existentă în documentele sale.
Detaliul care a cântărit greu: lipsea procesul-verbal de contravenție
Tribunalul Vaslui nu a acceptat toate argumentele proprietarilor. Instanța a respins, de exemplu, interpretarea potrivit căreia municipiile ar fi excluse de la posibilitatea de a dispune asemenea desființări administrative. Judecătorul a identificat însă o altă problemă importantă în procedura urmată de autorități: la dosar, nu s-a făcut dovada existenței unui proces-verbal anterior de constatare și sancționare a contravenției. În interpretarea Tribunalului, chiar dacă Legea 50/1991 permite, în anumite situații, demolarea administrativă fără o nouă sesizare a instanței și fără autorizație de desființare, acest lucru nu înlătură necesitatea constatării prealabile a contravenției. În lipsa unui asemenea proces-verbal, judecătorul a considerat că există o problemă suficient de serioasă pentru a pune sub semnul întrebării, în această etapă, legalitatea procedurii. Și aspectul fizic al construcțiilor a contat. Din fotografii și înscrisuri, Tribunalul a reținut că gardul este realizat din beton și fier forjat, iar garajul/copertina are elemente din beton și metal și este închis pe două laturi. Aceste caracteristici conduc spre ideea unor construcții cu caracter definitiv, nu a unor amenajări ușor demontabile. Instanța a remarcat și că afirmațiile potrivit cărora gardul datează din 2012, iar garajul din 2014 nu au fost contrazise de municipalitate.
Demolarea, oprită de judecători
MOTIVARE… Tribunalul Vaslui a considerat îndeplinită și cea de-a doua condiție necesară suspendării: existența unei pagube iminente. Termenul de zece zile acordat pentru demolare putea produce, potrivit judecătorului, pierderea investiției și cheltuieli importante, iar reconstruirea ulterioară ar fi presupus costuri și demersuri suplimentare. Prejudiciul ar fi fost, astfel, dificil de reparat dacă dispoziția primarului ar fi fost ulterior anulată. Prin urmare, instanța a admis cererea celor doi bârlădeni și a suspendat executarea Dispoziției nr. 706 din 11 mai 2026 până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare. Hotărârea privind suspendarea este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Lupta pe acest spațiu nu este încheiată pentru că în această etapă, Tribunalul Vaslui nu a stabilit definitiv nici că dispoziția primarului este ilegală, nici că terenul aparține reclamanților. A decis doar că, până la clarificarea acestor probleme, buldozerul trebuie să aștepte.
