PETIȚIE… Principalele organizații din educatie cer mai mulți bani la buget în 2022. World Vision România, Consiliul Național al Elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele angajaților din învățământ și reprezentanții studenților nu sunt de acord cu alocarea a doar 2,28% din PIB pentru educație, conform ultimului proiect de buget publicat. Reprezentanții principalilor actori din educație au inițiat o petiție prin care solicită alocarea a cel puțin 4.7% din PIB pentru educație în anul 2022, atât cât este media la nivelul UE. “Iar până la 6%, după cum prevede Legea Educației Naționale nr. 1/2011, solicită ca restul fondurilor care nu se pot aloca de la bugetul de stat să fie investite din programele operaționale și din PNRR. De 10 ani, legea prevede acest procent de 6%, dar este încălcată zilnic. Petiția, împreună cu toate semnăturile strânse de la cetățeni, va fi trimisă către guvernanți pentru ca aceștia să asculte vocea cetățenilor”, se arată în comunicatul de presă transmis de World Vision România, Consiliul Național al Elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele angajaților din învățământ și reprezentanții studenților.
Totodată, federațiile și organizațiile semnatare din domeniul educației au trimis vineri câte o scrisoare către prim-ministrul Nicolae Ciucă, ministrului Educației Sorin Câmpeanu și ministrului Finanțelor Adrian Câciu, în care solicită finanțare pentru educație la nivel european. “De ce trebuie să crească investițiile în educație? Pandemia a înrăutățit situația pentru copiii care deja se descurcau greu la școală, mai ales în cazul celor din medii dezavantajate. Criza educațională generată de COVID-19 în România, în statistici: în 2021, aproape 50% dintre elevii din satele României nu au reușit să obțină media 5 la proba de Matematică de la Evaluarea Națională, de două ori mai mulți față de cei din mediul urban; la nivel național, unu din trei copii nu a avut acces la școala online în pandemie sau au avut acces limitat, potrivit IRES. Iar în mediul rural, 40% dintre copii nu au avut acces la școala online, conform datelor World Vision România; la o testare standardizată realizată anul acesta în județul Iași, doar 24,3% dintre elevii de clasa a VIII-a au luat peste nota 5, cei mai mulți fiind din mediul rural; 38% dintre studenții români au dificultăți financiare moderate, iar 25% dintre studenți au dificultăți financiare grave. Din cauza sărăciei, aproape unu din trei studenți își abandonează studiile, peste media europeană; doar 8 din 100 de elevi din mediul rural termină o facultate; creșterea salariilor angajaților din învățământ a fost amânată de două ori din septembrie 2020”, se arată în comunicatul de presă transmis de federațiile și organizațiile semnatare.
41.5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială
Pandemia a generat pierderi de învățare chiar și în țările unde chiar și în țările dezvoltate, unde sistemul de educație este echitabil. “Cu atât mai mult, România ar trebui să ia măsuri urgente, având în vedere că 41.5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, țara noastră fiind pe primul loc în UE la acest capitol, potrivit Eurostat. Chiar și în cazul Olandei, unde școlile au fost închise doar două luni de la începutul pandemiei, au existat pierderi de învățare semnificative. Pierderile s-au reflectat în rezultatele elevilor, arată un studiu realizat de Universitatea Oxford. Tot ei arată că elevii din mediile dezavantajate au avut pierderi cu 60% mai mari față de ceilalți copii. Un alt studiu de la Universitatea Stanford arată că elevii americani din ciclul primar sunt cu 30% în urmă în privința competențelor de citire și de înțelegere a unui text, față de cum ar fi fost înainte de pandemie. Analizele specialiștilor în educație și în economie ne avertizează că dacă nu investim în educație, mai ales în vremuri de criză, vom avea mai puțini cetățeni activi pe piața muncii. Asta se traduce în sărăcie pentru oameni și în pierderi financiare semnificative pentru state. Reamintim că luna trecută peste 40 de state au adoptat Declarația de la Paris prin care au reiterat că vor crește bugetul pentru educație în contextul pandemiei și că investiția pentru acest domeniu ar trebui să fie minimum între 4 și 6% din PIB. La rândul său, ministrul Educației Sorin Câmpeanu a declarat că își asumă această declarație”, se arată în comunicatul de presă transmis de federațiile și organizațiile semnatare.
10 direcții prioritare pentru investițiile în educație
De asemenea, federațiile și organizațiile semnatare au trasat 10 direcții prioritare pentru investițiile în educație: “1. transportul gratuit pentru toți elevii cu fonduri alocate de la bugetul de stat; 2. includerea sumelor necesare pentru asigurarea burselor elevilor, conform legii în vigoare; 3.creșterea costului standard pentru bunuri și servicii din școli; 4. formarea inițială și continuă a cadrelor didactice; 5. creșterea salariilor angajaților din sistemul de învățământ, conform legii în vigoare; 6. extinderea programului de ore remediale prin programe de tip „școală după școală”, care să includă și o masă caldă; 7. creșterea costului standard per elev pentru copiii din mediul rural și din alte medii dezavantajate; 8. reabilitarea școlilor ce prezintă probleme de infrastructură; 9. creșterea subvenției pentru căminele și cantinele studenților; 10. creșterea subvenției pentru bursele studenților: de la 201 lei la 242 de lei pe lună”. Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, face apel la guvernanți: „Dacă pretindem că suntem un stat european și care respectă drepturile copiilor, România trebuie să aloce cel puțin 4.7% din PIB pentru educație, așa cum investesc în medie și celelalte țări din UE. Apoi, până la echivalentul a 6% din PIB, guvernanții trebuie să utilizeze cât mai repede fondurile europene din programele operaționale și din PNRR. Din păcate, România încă nu a trimis propunerile de cheltuire din programele operaționale către Comisia Europeană, iar din PNRR nu avem decât certitudinea primei tranșe de finanțare. Să nu uităm că banii care vin de la PNRR sunt totuși un împrumut, iar dacă nu vom respecta țintele promise, România nu va primi și celelalte tranșe”, a spus directorul World Vision România. Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), este de părere că „de la subfinanțare pleacă cele mai multe dintre problemele cronice ale sistemului de învățământ: formarea precară a profesorilor, infrastructura defectuoasă cu școli nereabilitate și care nu sunt dotate digital, burse care nu acoperă toate nevoile elevilor, transportul elevilor care nu este asigurat gratuit, cât și nerespectarea regulilor sanitare din școli pentru ca elevii să învețe la școală în siguranță”, a spus președintele CNE.
