Peste 20 de milioane de lei pentru asfaltarea străzilor din Gura Bustei s-au „împotmolit” în procese și contestații
PÃIENJENISUL PROCEDURILOR… Birocratia, contestatiile si interminabilele proceduri administrative continuã sã fie printre cei mai mari dusmani ai investitiilor publice din judetul Vaslui. Desi finantarea este asiguratã, proiectele sunt aprobate si constructori sunt interesati sã execute lucrãrile, unele investitii ajung sã fie amânate luni sau chiar ani, iar altele riscã sã nu mai fie realizate deloc, din cauza pierderii finantãrii. Un exemplu elocvent despre cât de greu se pun în practicã astfel de investitii este cel al asfaltãrii străzilor din Gura Bustei, o investitie de peste 21 de milioane de lei, pentru care Ministerul Dezvoltãrii a dat undã verde încã din ianuarie 2026. La mai bine de zece luni de atunci, în loc de asfalt, locuitorii au primit o adevãratã lectie despre cât de complicat poate fi drumul banilor publici de la Bucuresti pânã la strãzile din micuta suburbie a municipiului Vaslui.
În România, între aprobarea unei investitii si realizarea ei efectivã se parcurge, uneori, un drum mai lung si mai anevoios decât cel care urmeazã sã fie construit. Un drum presãrat cu documentatii, avize, licitatii, contestatii, termene de judecatã si hotãrâri ale instantelor. Iar atunci când toate aceste etape se prelungesc, cei care pierd nu sunt nici firmele participante la licitatii si nici institutiile implicate în proceduri, ci cetãtenii care asteaptã investitiile promise. În judetul Vaslui, unde nevoia de modernizare a infrastructurii este uriasã, asemenea întârzieri cântãresc si mai greu. Fiecare lunã pierdutã înseamnã drumuri degradate si implicit disconfort pentru locuitori. Mai grav, în cazul proiectelor finantate prin programe guvernamentale sau europene, întârzierile pot deveni fatale dacã termenele de implementare sunt depãsite, iar banii alocati nu mai pot fi utilizati.
21,2 milioane de lei pentru asfaltarea a 11 kilometri de strãzi
Unul dintre cele mai relevante exemple ale acestui blocaj administrativ este proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere din suburbia Gura Bustei, apartinând municipiului Vaslui. În luna ianuarie 2026, Ministerul Dezvoltãrii a dat undã verde investitiei, prin Programul National de Investitii „Anghel Saligny”, asta însemnând cã municipalitatea a avut la dispozitie suma de 21,2 milioane de lei, fãrã TVA, pentru asfaltarea străzilor. În total, proiectul vizeazã modernizarea a 11,1 kilometri de drumuri, o investitie care ar trebui sã schimbe radical conditiile de circulatie din aceastã zonã a municipiului. Pentru locuitorii din Gura Bustei, asfaltarea strãzilor nu reprezintã un moft, ci o necesitate. Înseamnã mai putin praf în perioadele secetoase, mai putin noroi atunci când plouã, acces mai usor cãtre locuinte si, în general, conditii de trai apropiate de cele pe care ar trebui sã le ofere orice municipiu din România secolului XXI. Numai cã, de la aprobarea finantãrii pânã la turnarea primului strat de asfalt, lucrurile s-au complicat considerabil.
Douã firme, o licitatie si un rãzboi al contestatiilor
Dupã asigurarea finantãrii, autoritãtile locale au declansat procedura de achizitie publicã pentru desemnarea constructorului. La licitatie din luna iunie, s-au prezentat douã societãti de profil: Viacons Rutier, din Husi, si Troia Premium Construct, cu sediul în Sectorul 6 al Capitalei. În urma evaluãrii ofertelor, cîstigãtoare a fost desemnatã societatea din Husi, care propusese pretul cel mai mic. Doar cã rezultatul nu a fost acceptat de competitorul din Bucuresti, care a contestat procedura de atribuire. Astfel, proiectul de asfaltare a strãzilor din Gura Bustei a ajuns pe masa Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). În luna august, prin Decizia nr. 2780/C5/3104/26.08.2026, CNSC a dat cîstig de cauzã societãtii Troia Premium Construct SRL, în urma invocãrii unui viciu de procedurã care a cântãrit decisiv în solutionarea contestatiei.
Cazul nu s-a încheiat însã aici
Nemultumitã de solutia CNSC, societatea Viacons Rutier din Husi a decis sã continue disputa în instantã. Pe 15 septembrie 2026, compania a depus plângere împotriva deciziei Consiliului la Curtea de Apel Iasi, încercând sã rãstoarne solutia favorabilã competitorului bucurestean. A urmat o nouã perioadã de asteptare, în care investitia a rãmas suspendatã între procedurile administrative si cele judiciare. Pe 5 octombrie 2026, Curtea de Apel Iasi a pus capãt disputei, respingând definitiv, ca nefondatã, plângerea formulatã de Viacons Rutier. Hotãrârea a mentinut solutia favorabilã societãtii din Capitalã, înlãturând astfel obstacolul judiciar care împiedica finalizarea procedurii de atribuire. Societatea bucuresteanã nu este un constructor oarecare. Compania are o prezentã importantã pe piata lucrãrilor de constructii, iar dimensiunea activitãtii sale este reflectatã de indicatorii financiari. În anul 2025, societatea a înregistrat o cifrã de afaceri de aproximativ 244 de milioane de lei, având 468 de angajati. Însã dincolo de capacitatea economicã a constructorului, cazul Gura Bustei ridicã o problemã mult mai importantã: cât timp poate pierde o comunitate între momentul în care statul aprobã finantarea unei investitii si cel în care lucrãrile pot începe efectiv? În acest caz, au trecut aproape 11 luni de la unda verde datã de Ministerul Dezvoltãrii pânã la clarificarea definitivã a disputei privind licitatia. Aproape un an în care proiectul a traversat etapele unei proceduri de achizitie, ale unei contestatii si ale unui proces în instantã. Un an în care locuitorii din Gura Bustei au continuat sã astepte modernizarea strãzilor.