Românii cu bani retrași neautorizat din cont au dreptul la restituire până a doua zi lucrătoare. Cazul unei femei din Polonia care a schimbat legislația europeană

Clienta băncii poloneze PKO BP publicase un anunț pe o platformă de vânzări online. O persoană care pretindea că este interesată de obiect i-a trimis un link, prezentat drept o etapă necesară pentru confirmarea tranzacției.
În realitate, linkul conducea către un site care imita pagina băncii. Femeia și-a introdus datele de acces, iar escrocul a folosit informațiile pentru a transfera 3.000 de zloți, aproximativ 700 de euro, într-un cont pe care îl controla.
A doua zi, victima a anunțat banca și poliția. Instituția financiară a refuzat însă rambursarea, susținând că femeia încălcase, prin neglijență gravă, obligația de a-și proteja datele de securitate. Clienta a mers în instanță, iar judecătoria din Koszalin a cerut CJUE să clarifice dacă un asemenea argument permite băncii să amâne restituirea.
Banca trebuie să ramburseze mai întâi, iar răspunderea se stabilește separat
Hotărârea a fost pronunțată pe 15 octombrie 2026 în cauza C-70/25, denumită „Tukowiecka”. Numele cauzei este fictiv și nu reprezintă identitatea reală a femeii.
Curtea a explicat că există două chestiuni distincte: restituirea rapidă a banilor aferenți unei operațiuni neautorizate și stabilirea persoanei care va suporta, în final, pierderea.
În principiu, banca trebuie să ramburseze suma imediat, cel târziu până la sfârșitul zilei lucrătoare următoare celei în care a constatat operațiunea sau a fost informată despre aceasta. Clientul trebuie, la rândul său, să semnaleze tranzacția fără întârzieri nejustificate.
Ulterior, instituția financiară poate cere recuperarea banilor dacă dovedește că pierderea a rezultat din încălcarea intenționată sau prin neglijență gravă a obligațiilor clientului. Sarcina demonstrării neglijenței grave revine băncii.
Excepția privește suspiciunea că însuși clientul a comis o fraudă
Hotărârea nu elimină posibilitatea refuzului rambursării imediate în orice situație. Excepția analizată de Curte apare atunci când banca are motive rezonabile să suspecteze o fraudă comisă de titularul contului și comunică aceste motive, în scris, autorității naționale competente.
Aceasta este o situație diferită de cea în care clientul a căzut în capcana unui escroc. Simplul argument că victima nu și-a protejat suficient datele nu poate înlocui mecanismul de rambursare rapidă, urmat, dacă este cazul, de demersurile băncii pentru recuperarea prejudiciului.
România avea o regulă asemănătoare din 2019
Cazul din Polonia nu introduce pentru prima dată acest drept în România. Hotărârea CJUE clarifică interpretarea normelor europene pe care se bazează și legislația românească.
În România, articolul 173 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată prevede deja rambursarea unei operațiuni neautorizate imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, după constatarea ori notificarea acesteia.
Legea mai stabilește că banca trebuie să readucă, după caz, contul în situația în care s-ar fi aflat dacă plata neautorizată nu ar fi avut loc. Totodată, articolul 172 pune în sarcina prestatorului serviciilor de plată dovada fraudei sau a neglijenței grave a utilizatorului.
Hotărârea privește operațiunile pentru care titularul contului nu și-a dat consimțământul. Situația poate fi diferită atunci când victima ordonă ea însăși un transfer, fiind convinsă de un fals consultant bancar sau de o persoană care îi promite investiții profitabile…https://newscenter.ro/drepturile-consumatorilor/romanii-cu-bani-retrasi-neautorizat-din-cont-au-dreptul-la-restituire-pana-a-doua-zi-lucratoare/