Parlamentul pregătește eliminarea „supraimpozitării” contractelor part-time. Aproape 9.000 de contracte din Vaslui depind de votul final al Camerei Deputaților

INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ… După aproape patru ani de la introducerea uneia dintre cele mai controversate modificări fiscale din domeniul relațiilor de muncă, Parlamentul este pe punctul de a schimba din nou regulile pentru contractele individuale de muncă cu timp parțial. Un proiect de lege aflat în etapa finală a procedurii legislative prevede eliminarea mecanismului prin care, în anumite situații, contribuțiile sociale sunt calculate la nivelul salariului minim brut pe economie, chiar dacă salariatul lucrează legal doar câteva ore pe zi și este plătit proporțional cu timpul efectiv lucrat. Dacă inițiativa va primi votul final al Camerei Deputaților și va fi promulgată, începând cu 1 ianuarie 2027 contribuțiile sociale vor reveni la regula generală din Codul fiscal, fiind calculate în funcție de venitul efectiv realizat. Schimbarea ar avea impact și în județul Vaslui, unde, potrivit datelor transmise pentru „Vremea Nouă” de Inspecția Muncii, sunt înregistrate 8.886 de contracte individuale de muncă cu timp parțial, încheiate de 5.580 de salariați și utilizate de 3.041 de angajatori. Cifrele arată că aproape unul din șase contracte active din județ este part-time, ceea ce transformă dezbaterea parlamentară într-un subiect cu implicații directe pentru o parte importantă a pieței muncii locale.

Puține modificări fiscale au stârnit, în ultimii ani, atât de multe discuții între autorități, angajatori și specialiști în dreptul muncii precum schimbarea modului de calcul al contribuțiilor sociale pentru contractele cu timp parțial. Introdusă în 2022 cu scopul declarat de a combate munca subdeclarată, măsura a schimbat semnificativ costurile suportate de angajatorii care folosesc această formă de încadrare și a devenit rapid una dintre cele mai contestate intervenții legislative din domeniul fiscal. În prezent, însă, Parlamentul pregătește revenirea la sistemul aplicat înainte de modificările din 2022. Proiectul de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților prevede ca, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, contribuțiile sociale să fie calculate din nou în funcție de salariul efectiv realizat de angajat, nu prin raportare la salariul minim brut pe economie, așa cum se întâmplă astăzi în anumite situații. Pentru județul Vaslui, discuția nu este una pur teoretică. La data de 22 iunie 2026, în evidențele Registrului General de Evidență a Salariaților figurau 8.886 de contracte individuale de muncă cu timp parțial, aparținând unui număr de 5.580 de salariați și utilizate de 3.041 de angajatori. Amploarea fenomenului arată că orice modificare a regimului fiscal aplicabil contractelor part-time poate produce efecte asupra unei componente importante a pieței muncii din județ. În ultimii ani, munca cu timp parțial a devenit o soluție utilizată într-o gamă extinsă de domenii, de la învățământ și sănătate până la comerț, transporturi, servicii profesionale sau administrație publică. Pentru angajatori, aceste contracte oferă flexibilitate și permit adaptarea programului de lucru la necesitățile reale ale activității.

Regula care a schimbat calculul contribuțiilor

Actualul regim fiscal aplicabil contractelor cu timp parțial a fost introdus în vara anului 2022, odată cu modificările aduse Codului fiscal prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022. Autoritățile au stabilit că, în anumite situații, contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de sănătate nu mai sunt calculate la salariul efectiv al angajatului, ci la nivelul salariului minim brut pe economie, chiar dacă persoana este încadrată legal cu două, patru sau șase ore pe zi și este remunerată proporțional cu timpul lucrat. În spațiul public, măsura a fost cunoscută drept „supraimpozitarea contractelor part-time”, deși, din punct de vedere juridic, nu a fost introdusă o taxă nouă și nici nu au fost majorate cotele contribuțiilor sociale. Modificarea a vizat exclusiv baza de calcul folosită pentru stabilirea CAS și CASS. Astfel, diferența dintre contribuțiile aferente salariului efectiv și cele calculate la nivelul salariului minim este suportată de angajator, fără ca salariul net al angajatului să fie diminuat.

Ținta: munca subdeclarată

Guvernul a justificat această schimbare prin necesitatea combaterii muncii subdeclarate. Potrivit argumentelor prezentate la momentul adoptării ordonanței, o parte dintre contractele part-time mascau, în realitate, activități desfășurate cu normă întreagă, diferența de venit fiind plătită în afara evidențelor fiscale. Prin raportarea contribuțiilor la salariul minim, autoritățile au urmărit descurajarea acestor practici și creșterea încasărilor la bugetele de pensii și sănătate. Aplicarea noilor reguli a generat însă numeroase critici din partea mediului de afaceri. Organizații patronale, consultanți fiscali și specialiști în dreptul muncii au susținut că mecanismul nu diferențiază între angajatorii care folosesc abuziv contractele cu timp parțial și cei care le utilizează în mod legitim, în funcție de specificul activității. În consecință, costurile suplimentare au fost suportate inclusiv de instituții și companii care respectau legislația și apelau justificat la această formă de organizare a muncii.

Miza votului final din Parlament

După aproape patru ani de la introducerea acestui mecanism fiscal, Parlamentul este pe punctul de a-l elimina. Proiectul de lege aflat în prezent în procedura de adoptare la Camera Deputaților prevede revenirea la regula generală a Codului fiscal, potrivit căreia contribuțiile sociale sunt calculate în funcție de venitul efectiv realizat de salariat. Inițiativa a primit deja raport favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, iar forma actuală stabilește ca noile prevederi să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Dacă proiectul va fi adoptat de Camera Deputaților, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial, angajatorii vor reveni la sistemul de calcul aplicat înainte de modificările fiscale din 2022. Proiectul nu reduce contribuțiile sociale și nici nu modifică nivelul taxelor datorate statului, ci elimină exclusiv obligația ca, în anumite situații, contribuțiile aferente contractelor cu timp parțial să fie calculate la salariul minim brut pe economie și readuce baza de calcul la salariul efectiv înscris în contractul individual de muncă.

Cât de răspândită este munca part-time în Vaslui

Dincolo de dezbaterea juridică și fiscală, datele oficiale arată că munca cu timp parțial ocupă un loc important pe piața muncii din județul Vaslui. La 22 iunie 2026, în evidențele Inspecției Muncii figurau 57.201 contracte individuale de muncă active, aparținând unui număr de 50.633 de salariați și declarate de 7.223 de angajatori. Dintre acestea, 8.886 sunt contracte individuale de muncă încheiate cu timp parțial. Ele sunt deținute de 5.580 de salariați și utilizate de 3.041 de angajatori. Raportat la totalul contractelor active, rezultă că aproape unul din șase contracte de muncă existente în județ este part-time. Totodată, peste patru din zece angajatori folosesc această formă de organizare a activității, ceea ce arată că nu mai este vorba despre o soluție marginală, rezervată câtorva domenii, ci despre un mecanism integrat în funcționarea economiei locale. Contractele cu timp parțial sunt folosite atât de instituții publice, cât și de companii private, acolo unde activitatea nu justifică o normă întreagă sau unde programul trebuie adaptat în funcție de necesitățile reale ale angajatorului. În multe situații, acestea permit completarea normei de lucru, colaborarea cu mai mulți angajatori sau acoperirea unor activități care, prin natura lor, nu presupun un program de opt ore pe zi.

Statisticile mai scot în evidență un aspect care spune multe despre modul în care funcționează piața muncii cu timp parțial în județ. Cele 8.886 de contracte sunt deținute de doar 5.580 de salariați. Diferența de peste 3.300 de contracte arată că un număr important de persoane lucrează simultan pentru doi sau chiar mai mulți angajatori.

Piața și-a revenit după căderea din 2023-2024

Seria statistică pusă la dispoziție de Inspecția Muncii permite și o analiză a modului în care a evoluat piața contractelor cu timp parțial după modificările fiscale din 2022. La 22 iunie 2022, în județul Vaslui, erau înregistrate 9.263 de contracte part-time, încheiate de 6.605 salariați și utilizate de 3.480 de angajatori. După aproape un an de aplicare a noilor reguli fiscale, numărul contractelor coborâse la 7.946, iar cel al salariaților la 5.180. Tot atunci a scăzut și numărul angajatorilor care utilizau această formă de încadrare, de la 3.480 la 2.809. Scăderea a continuat și în 2024, când numărul contractelor a ajuns la 7.646, însă tendința s-a inversat ulterior: în 2025, au fost înregistrate 8.104 contracte, iar la 22 iunie 2026, 8.886. Practic, numai în ultimul an au fost înregistrate încă aproape 800 de contracte cu timp parțial. În același interval a crescut și numărul angajatorilor care utilizează această formă de organizare a muncii, de la 2.879 la 3.041. Deși nivelul maxim consemnat în 2022 nu a fost încă atins, evoluția ultimilor doi ani arată că numărul contractelor part-time a reintrat pe o tendință de creștere, în pofida faptului că actualul regim fiscal a rămas neschimbat. Datele sugerează că, pentru numeroase domenii de activitate, această formă de organizare a muncii continuă să fie necesară, chiar dacă presupune costuri fiscale mai ridicate pentru angajatori. Tocmai de aceea, proiectul aflat în Parlament este urmărit cu interes atât de mediul de afaceri, cât și de instituțiile publice care utilizează frecvent contracte cu timp parțial.

Școala, cel mai mare angajator part-time

Dacă imaginea publică asociază, de regulă, munca cu timp parțial cu magazinele, restaurantele sau alte activități specifice sectorului privat, datele oficiale arată că realitatea din județul Vaslui este cu totul alta. Cel mai mare număr de contracte individuale de muncă cu timp parțial este înregistrat în sistemul de învățământ. La 22 iunie 2026, unitățile de învățământ din județ aveau 3.334 de contracte part-time, ceea ce înseamnă că peste o treime din totalul contractelor cu timp parțial existente în Vaslui provin din educație. Explicația ține de modul în care este organizată activitatea didactică. Pentru numeroși profesori, norma este completată în două sau chiar mai multe unități de învățământ, iar în cazul unor discipline numărul redus de ore nu justifică încadrarea cu normă întreagă într-o singură școală. În aceste condiții, contractele cu timp parțial reprezintă o soluție firească de organizare a activității și nu o excepție. La mare distanță se situează comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv activitățile de reparare a autovehiculelor și motocicletelor, unde sunt înregistrate 1.067 de contracte part-time. Podiumul este completat de sănătate și asistență socială, cu 919 contracte, un domeniu în care activitatea este, de asemenea, împărțită frecvent între mai mulți angajatori. În continuarea clasamentului se află construcțiile, cu 555 de contracte, transporturile și depozitarea, cu 506, agricultura, silvicultura și pescuitul, cu 430, industria prelucrătoare, cu 375, activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu 320, alte activități de servicii, cu 318, respectiv hotelurile și restaurantele, unde sunt înregistrate 272 de contracte individuale de muncă cu timp parțial.

Profesorii, pe primul loc

Aceeași concluzie este confirmată și de statistica realizată în funcție de ocupațiile declarate în Registrul General de Evidență a Salariaților. Pe primul loc, se află profesorii din învățământul gimnazial, pentru care sunt înregistrate 1.518 contracte cu timp parțial. Urmează profesorii din învățământul liceal și postliceal, cu încă 664 de contracte. Împreună, cele două categorii însumează peste 2.180 de contracte, explicând de ce învățământul ocupă, de departe, primul loc în clasamentul domeniilor de activitate. În afara sistemului educațional, cele mai numeroase contracte part-time sunt întâlnite în profesii care presupun un nivel ridicat de calificare și colaborări cu mai mulți angajatori. Contabilii figurează cu 434 de contracte, urmați foarte aproape de contabilii-șefi, cu 430. În top, se mai regăsesc medicii primari, cu 228 de contracte, medicii specialiști, cu 226, directorii economici, cu 213, femeile de serviciu, cu 199, șoferii de autoturisme și camionete, cu 171, și vânzătorii, cu 161 de contracte.

Salariații nu au beneficii foarte mari, însă inițiativa legislativă deblochează piața muncii part-time și ajută microîntreprinderile

NECESITATEA PROIECTULUI… Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, contribuțiile sociale vor reveni la regula generală prevăzută de Codul fiscal și vor fi calculate exclusiv în funcție de venitul efectiv realizat, iar, în plan practic, schimbarea se va resimți în primul rând în costurile suportate de angajatori. Obligația de a achita contribuții calculate la salariul minim pentru anumite contracte cu timp parțial va dispărea, iar modul de calcul al obligațiilor fiscale va deveni mai simplu. Totodată, angajatorii nu vor mai trebui să verifice permanent dacă fiecare salariat se încadrează în categoriile exceptate de la actualul mecanism fiscal și nici să gestioneze documentația necesară pentru justificarea acestor excepții, una dintre dificultățile reclamate constant de mediul de afaceri după modificările din 2022. „Considerăm că revenirea la regula generală din Codul fiscal, potrivit căreia contribuțiile vor fi calculate exclusiv în funcție de venitul efectiv realizat, este de foarte bun augur întrucât acesta este un mecanism normal, care taxează munca în funcție de cât a fost prestată. Acest tip de taxe au sufocat mediul de afaceri, deoarece au fost cazuri în care taxele plătite către stat au fost mai mari decât veniturile realizate efectiv de către persoana angajată. Iar acest lucru nu este normal. Mediul de afaceri din România și, implicit, cel din județul Vaslui și-a epuizat capacitatea de a plăti taxe suplimentare. Este absolut necesară o reducere a cheltuielilor publice pentru a crea un mediu economic atractiv pentru investitori. Înțelegem necesitatea veniturilor strânse la bugetul de stat, de aceea mediul de afaceri s-a pliat de fiecare dată pe ceea ce Guvernul a stabilit că trebuie făcut – majorări de taxe, majorare a TVA -, dar acest gen de taxe nu fac decât să reducă apetitul pentru crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea de afaceri. Pentru microîntreprinderi, mai ales cele aflate la început de drum, posibilitatea de a plăti salarii și taxe efectiv pentru timpul de lucru prestat este fix ceea ce au nevoie pentru a se putea dezvolta. Iar dacă ne uităm la cifrele aferente județului Vaslui, vom vedea că această reducere de taxe ar fi o gură de oxigen pentru mediul de afaceri care și așa este sufocat din toate părțile”, a transmis Claudiu Scoipan, secretar general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

Votul decisiv se va da în Camera Deputaților

CALENDAR… Pentru salariați, efectele directe vor fi limitate. Proiectul nu modifică salariul brut negociat, salariul net încasat și nici nivelul contribuțiilor sociale. Schimbarea privește aproape exclusiv modul în care sunt stabilite obligațiile fiscale ale angajatorului. În schimb, inițiatorii proiectului apreciază că diminuarea costurilor ar putea încuraja utilizarea contractelor cu timp parțial în situațiile în care acestea sunt justificate de specificul activității. Dacă această ipoteză se va confirma, piața muncii ar putea oferi mai multe oportunități pentru persoanele care nu pot sau nu doresc să lucreze cu normă întreagă, precum studenții, pensionarii sau cei care aleg să desfășoare activități pentru mai mulți angajatori. Proiectul de lege mai are de parcurs ultima etapă a procesului legislativ, respectiv votul final al Camerei Deputaților. Cum Parlamentul se află în vacanța de vară în perioada 1 iulie-31 august, dezbaterea și votul vor putea avea loc cel mai devreme după reluarea sesiunii parlamentare. Rezultatul acestui vot va decide dacă actualul mecanism fiscal va rămâne în vigoare sau va fi eliminat începând cu 1 ianuarie 2027. Pentru miile de angajatori din județul Vaslui care utilizează contracte individuale de muncă cu timp parțial, miza nu este doar modificarea câtorva articole din Codul fiscal, ci reducerea costurilor aferente unei forme de angajare care, în pofida controverselor din ultimii ani, continuă să ocupe un loc important pe piața muncii locale.