
România anului 2026, satul Mateieni, comuna Dimăcheni, județul Botoșani. O săteancă vrea să ajungă la oraș pentru a duce un pachet unor rude. Ca să ajungă la stația de autobuz, aflată la ieșirea din sat, trebuie aproape să-și riște viața.
Este nevoită să traverseze un pod de lemn, lung de câțiva metri, peste pârâul Jijia. Puntea este aproape descompusă: chingile de fier s-au desprins de bârne, balustrada stă să cadă, iar în tăblia podului s-au căscat găuri. În orice clipă, structura putrezită riscă să se prăbușească, aruncând-o pe femeie în apele Jijiei.

Dar femeia nu are de ales. Podul aflat într-o stare avansată de degradare este aproape singura legătură dintre sat și restul lumii. Ajutată de soțul ei, care și-a lăsat micul vehicul electric în apropierea punții, își face curaj și ajunge cu bine pe partea cealaltă.
În aceeași situație se află și ceilalți 224 de locuitori ai satului Mateieni, o comunitate izolată de mai bine de un an din cauza indiferenței și neputinței autorităților, care par incapabile să repare sau să înlocuiască un simplu podeț de lemn.
Singura alternativă este un drum foarte îngust, aflat într-o stare avansată de degradare, fără parapeți și cu porțiuni aproape surpate. La o ninsoare sau după o ploaie mai serioasă, acesta poate deveni impracticabil, lăsându-i pe oamenii din Mateieni complet izolați.
Mateieni este unul dintre cele trei sate care alcătuiesc comuna Dimăcheni, una dintre cele mai sărace din județul Botoșani și, posibil, din întreaga regiune a Moldovei. Oamenii trăiesc în mare parte din agricultura de subzistență și din creșterea vacilor și a caprelor, în special pentru producția de lapte. Mateieni este o localitate pitorească, plină de verdeață, liniștită, cu case mici, dar bine îngrijite…https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/o-comunitate-aproape-izolata-de-ce-nu-pot-2535188.html