Rata mortalității infantile a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar regiunea Nord-Est continuă să concentreze unele dintre cele mai grave probleme. Iașul nu se află printre județele cu cele mai mari valori, însă rămâne parte a unei regiuni în care accesul la servicii medicale, distanțele mari și infrastructura insuficientă influențează direct șansele de supraviețuire ale nou-născuților. Datele oficiale arată diferențe dramatice între județe, iar organizația Salvați Copiii face un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit pentru dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România.
Creșterea mortalității infantile la nivel național, de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024 (ultimii ani înregistrați statistic), marchează o ruptură într-un trend descendent care dura de aproape un deceniu. România a revenit astfel în zona critică a Uniunii Europene, cu o rată dublă față de media comunitară. În spatele cifrelor se află realități care diferă puternic de la un județ la altul, iar regiunea Nord-Est rămâne una dintre cele mai vulnerabile, lucru care se observă cu ușurință pe harta realizată de Salvați Copii.
În această regiune, Suceava și Botoșani se numără printre județele cu cele mai ridicate valori din țară: 10,7 la mie în Suceava și 9,8 la mie în Botoșani. Sunt niveluri care depășesc cu mult media națională și care indică probleme structurale persistente. În același timp, Iașul, deși nu apare în topul județelor cu cele mai mari rate, este parte a unui ecosistem medical regional în care presiunea pe maternități, distanțele mari și accesul inegal la servicii medicale influențează direct rezultatele. Aici, rata mortalității infantile a fost de 7,6 la mie (față de 6,6 la mie la nivel național).
În Nord-Est, adiferențele sunt vizibile
„Harta națională a mortalității infantile ne arată că viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale”, spun reprezentanții organizației Salvați Copiii.
În Nord-Est, aceste diferențe sunt vizibile: județe cu infrastructură medicală fragilă coexistă cu centre universitare precum Iașul, care preiau cazuri complexe din întreaga regiune. Această presiune suplimentară poate afecta timpii de intervenție și capacitatea de monitorizare, mai ales în situațiile în care nou-născuții au nevoie de îngrijire continuă după externare.
„O problemă suplimentară e dată de cauzele mortalității: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale și malformații congenitale și alte 33 de boli infecțioase și parazitare, cauze care ar putea fi, în multe cazuri, prevenite, dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă și nou-născut ar fi prompt”, mai spun specialiștii.
În acest context, apelul Salvați Copiii pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit capătă o dimensiune practică, nu doar simbolică. Organizația a primit solicitări urgente de la 35 de unități medicale care au nevoie de incubatoare, ventilatoare, mese de resuscitare și alte echipamente esențiale. Costurile depășesc 3 milioane de euro, iar fără aceste investiții, decalajele regionale riscă să se adâncească….https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/nord-estul-in-fata-unei-crize-ignorate-mortalitatea-infantila-creste-iar-iasul-ramane-in-zona-critica-de-ce-suntem-codasii-ue–1839234.html
