Mândrie pentru Vaslui: o fostã olimpicã de la LMK, Paula Stroiescu, îsi continuã seria performantelor si ia rezidentiatul în Medicinã cu un punctaj uluitor

@paulastroiescuÎncă nu pot să cred că după 6 ani am ajuns și la acest moment🥹😭😭 Pur și simplu se simte ireal. Felicitări tuturor și minte inspirată celor care înca nu au ales!! Endocrinologie- singura opțiune pe care am văzut-o în ultimele luni. Am ales-o cu inima deschisă și cu speranța că este cel mai bun loc pentru mine🤍

♬ original sound – Paula Stroiescu

MUNCÃ, PASIUNE SI SUCCES… O tânãrã din Vaslui, Paula Stroiescu, fostã olimpicã a Liceului „Mihail Kogãlniceanu”, a reusit în aceste zile sã aducã din nou motive de mândrie în locurile natale. Paula a absolvit Medicina la UMF Iasi si a sustiunut de curând examenul de rezidentiat, iar rezultatul a fost unul de exceptie. Dintr-un punctaj maxim de 950 de puncte, la test Paula Stroiescu a obtinut 921, semn cã a reusit o tezã aproape perfectã. Ambitioasã si pasionatã de ideea de a fi deveni un medic bun, Paula recunoaste cã a muncit mult si cã a petrecut sute de ore învãtând. Si-a ales drept specialitate „endocrinologia”, pentru cã simte cã aici îsi va putea pune în valoare cel mai bine atât cunostintele, cât si trãsãturile sale definitorii, precum atentia la detalii, rãbdarea si profunzimea. Pentru cei care nu îsi mai amintesc, Paula Stroescu a fãcut parte dintr-una din clasele cele mai bune pe care LMK-ul le-a avut: din cei 36 de elevi, aproape 20 au dat si au luat admiterea la Medicinã, în cele mai importante centre universitare din tarã.

„Punctajul obtinut este rezultatul a peste un an de muncã, dar si al sustinerii pe care am avut-o din partea familiei mele”, spune de la bun început Paula Stroiescu, într-un interviu menit sã punã accentul pe tinerii Vasluiului, care, iatã, fac cinste acestor locuri. „ Am avut de la început în minte un punctaj si o specialitate pe care mi le doresc si am încercat sã dau tot ce am mai bun pentru a le obtine. Sunt sute de ore pe care le-am petrecut la birou. Totusi, asta nu înseamnã cã anul 6 se rezumã doar la învãtat. Am avut si perioade mai lejere, am continuat sã fac sport, sã cânt la pian, sã ies cu prietenii mei, sã postez pe social media si m-am bucurat la maxim de evenimentele frumoase ale acestui an (licentã, banchet, curs festiv). E foarte important sã ai grijã de tine si sã ai activitãti plãcute, pe lângã învãtat, ca sã poti da randament pe termen lung. Ultimele luni au fost într-adevãr foarte stresante si dedicate aproape exclusiv învãtatului. Ne-am petrecut vara la bibliotecã si am renuntat la multe lucruri în acest proces. Cei mai apropiati prieteni ai mei se pregãteau si ei pentru acest examen si a ajutat enorm sã nu fiu singurã în asta”, a mãrturisit Paula.

„Am ales specialitatea endocrinologie, pe care îmi doresc sã o practic în România”

Ceea ce este cu adevãrat important se referã la faptul cã Paula Stroiescu, un medic ce ar putea oricând la un moment dat, sã opteze pentru a face Medicinã în tãri europene, îsi vede, totusi, viitorul în România. „Am ales specialitatea endocrinologie pe care îmi doresc sã o practic în România. Decizia s-a conturat în timp ce îmi scriam lucrarea de licentã, când am descoperit cã îmi plãcea foarte mult ceea ce citeam. Este o specialitate foarte vastã si diversã, iar pentru mine bifeazã cele mai importante preferinte: sã fie patologii cronice ca sã pot stabili relatii pe termen lung cu pacientii, sã pot lucra si la stat si la privat si sã fie un mediu mai linistit. Dupã toate stagiile din spital, am concluzionat cã abilitãtile mele sunt mult mai bine puse în valoare într-un mediu unde conteazã atentia la detalii si unde ai timp sã analizezi cazurile mai în profunzime decât într-un loc care presupune vitezã si adrenalinã”, spune Paula Stroiescu.

Amintiri din anii de liceu, într-una din cele mai bune clase de la LMK

„La liceu am fost într-o clasã foarte bunã. Din 36 de elevi, în jur de 20 am dat la Medicinã, iar în rest, colegii s-au îndreptat cãtre domenii foarte diverse: informaticã, jurnalism, arhitecturã, istorie, design etc. Faptul cã eram atât de multi pregãtindu-ne pentru acelasi examen a fost un mare plus: ne motivam si gãseam mereu pe cineva cu care sã discut o grilã sau o problemã mai grea. Cred cã lucrul cel mai important cu care am rãmas din anii de scoalã a fost plãcerea de a citi. Desi literatura nu are legãturã directã cu medicina, pentru mine a fost un mare avantaj. Mi-a antrenat rãbdarea, concentrarea si capacitatea de a întelege texte lungi si complexe. Practic, mi-am format „rezistenta” necesarã pentru a învãta sute de pagini, fãrã sã mã simt atât de coplesitã de volumul mare de informatii”, este convinsã Paula. Întrebatã ce conteazã foarte mult pentru un copil care, la un moment dat, vrea sã lupte pentru un vis atât de frumos, cum ar fi acela de a deveni medic, Paula a rãspuns: „Asa cum am zis, suportul pãrintilor mei a fost esential. Ei mi-au usurat cât au putut viata pe parcursul acestui an, astfel încât eu m-am putut concentra pe învãtat. Sunt constientã cã sunt foarte norocoasã si cã foarte multã lume nu se bucurã de confortul de care eu am avut parte. De asta tin foarte mult sã amintesc colegilor sã nu se compare cu nimeni. Avem vieti extrem de diferite, drumuri diferite si implicit rezultate diferite. Acest examen nu este doar despre învãtat, ci este un cumul de factori si la final cel mai important este sã stii cã ai fãcut ce era mai bun cu resursele pe care tu le-ai avut la dispozitie”, spune Paula Stroiescu.