Lectie de istorie – Imaginea lui Ceausescu în constiinta tinerilor vasluieni
OPINII Dupã mai bine de 20 de ani de democratie si economie de piatã, perioadã în care poporul s-a împãrtit în douã mari categorii, profitorii si pãgubitii, ascensiunea celor dintâi viciind în mintea românilor notiunea de democratie, nu este de mirare cã printre concetãtenii nostri au apãrut mari nostalgii totalitariste. Curios este cã si multi tineri care nu au fost contemporani regimului comunist au ajuns sã creadã cã la cârma tãrii ar fi nevoie de o mânã forte care sã rezolve toate problemele cu care se confruntã în acest moment România.
În viziunea multor tineri nãscuti dupã 1989, perioada comunistã este pierdutã undeva în istorie. Povestile bunicilor si pãrintilor despre aceastã epocã au rãmas mai adânc înrãdãcinate în constiinta lor decât toate informatiile acumulate la scoalã. Martori încã din copilãrie la nemultumirile adultilor legate de o societate care parcã a stagnat, simtind pe propria piele esecurile unei realitãti nefavorabile unei bune dezvoltãri si a unei posibile reusite, acestia au ajuns la concluzia cã succesul este o utopie si cã eforturile lor de a-si clãdi un viitor în democratia româneascã sunt o luptã cu morile de vânt. Cu diplomele prãfuite uitate în dulap, consternati de valorile promovate în prezent de mass-media, dezamãgiti de politicienii care le-au promis o viatã mai bunã pentru un vot, multi tineri au ajuns la concluzia cã dincolo de aspectele negative ale comunismului, „mai bine era atunci”. Surprinzãtor, pentru ei, Nicolae Ceausescu este singurul conducãtor român care a reusit sã mentinã ordinea în tarã, le-a oferit locuri de muncã si locuinte pãrintilor, lucruri care, pentru majoritatea, în prezent, sunt aproape imposibil de realizat. Rãul unui regim condamnat de persoanele avizate, diabolizarea fostului dictator, le sunt strãine junilor care sunt cuprinsi de panicã la gândul zilei de mâine.
„Democratia le-a oferit românilor ceea ce Nicolae Ceausescu le-a furat”
„Oamenii erau multumiti pentru cã aveau un loc de muncã chiar dacã erau nevoiti sã îsi pãrãseascã locul de bastinã pentru a merge la alt capãt al tãrii. Nu a fost însã suficient. Cenzura, imposibilitatea de a se exprima liber, de a cãlãtori liber, au transformat românii în pãsãri cu aripile frânte. Ceausescu a fãcut multe lucruri bune însã dorinta de a lichida toate datoriile externe a împovãrat excesiv poporul punându-l sã strângã cureaua pânã când acesta nu a mai rãbdat si a iesit în stradã în speranta unui viitor mai bun. Probabil cã, dacã ar fi stiut ce îi asteaptã, s-ar fi gândit de douã ori înainte de a protesta. Si totusi, democratia, cu aspectele ei pozitive si negative, le-a oferit românilor ceea ce Nicolae Ceausescu le-a furat, dreptul la opinie, dreptul de a munci, de a studia si de a cãlãtori în strãinãtate, lucruri imposibile într-un regim dictatorial”, ne-a declarat Alexandra Bianca Lefter.
„Respect pentru ceea ce a fãcut!”
„Pe <<vremea lui Ceausescu>> sau în <<Epoca de Aur>>, asa cum multi obisnuiesc sã spunã, cu sigurantã era mult mai bine decât ce trãim noi în perioada asta. Eu cel putin asa am auzit. În primul rând cetãteanul era în sigurantã. Pe atunci nu era cum este acum, bãtãi sau crime la tot pasul, pentru cã pedepsele erau foarte aspre. Mamele care aveau patru copii sau mai multi aveau mai multe drepturi. Medicamentele erau gratis, spitalizarea era mai bunã. Mamele care aveau copii cu vârstã pânã la un an si nu aveau de mâncare, primeau ajutor de la stat. Cei care terminau liceul sau profesionala aveau obligatoriu un serviciu, deci nu te puteai plânge cã nu ai unde munci asa cum este acum. Nu existau someri. Fiecare salariat avea dreptul la o locuitã. Erau bineînteles si pãrti negative. În primul rând lipsea cãldura, de fapt multi oameni nu au cãldurã iarna nici acum, curentul se dãdea doar în anumite intervale de timp, mâncarea se cumpãra cu o cartelã. Votul… toatã lumea mergea la vot, era obligatoriu, toatã lumea trebuia sã aibã aceasi optiune, cea impusã de regim. Nu aveai voie sã ai douã butelii în casã, asta depindea însã si de familie. Dacã familia era numeroasã putea sã detinã douã butelii. Eu cred cã era mult mai bine pe vremea lui, cel putin asa am înteles din povestile bunicilor. Pãrerea mea despre Ceausescu este cã ceea ce a fãcut pentru tarã, nu o sã mai facã nimeni niciodatã. Respect pentru asta!”, ne-a spus Alina Ciobanu.
„În fiecare clasã se gãsea un tablou cu poza lui”
„Nu pot sã spun cã stiu foarte multe despre Nicolae Ceausescu si perioada comunistã. Din câte am auzit, a fãcut lucruri bune dar si rele. Cât timp a condus tara a construit blocuri, case de culturã. În schimb, în perioada comunistã erau restrictii la alimente, deoarece se fãcea export puternic, si pentru a putea cumpãra lapte, unt, ouã, carne, lumea stãtea la cozi cu orele. Si în învãtãmânt erau restrictii. În fiecare clasã se gãsea câte un tablou cu poza lui, nu aveai voie sã îl distrugi deoarece erai aspru pedepsit. Dupã ora 22:00 nu mai aveai voie sã umbli pe strãzi. În perioada aceea, înainte de a difuza ceva la televizor era necear ca acesta sã îsi dea acordul, iar în mare parte pe post pe el îl puteai vedea. Nicolae Ceausescu a încercat sã afle pãrerea oamenilor si sã îi manevreze si prin intermediul Bisericii, obligându-i pe preoti sã i se alãture, iar cei care au refuzat au fost închisi în lagãrele de muncã fortatã. Din aceastã cauzã, multe biserici au avut portile închise pentru o perioadã destul de îndelungatã. Cu toate astea, în perioada comunistã, fiecare cetãtean avea un serviciu si o locuintã. Nicolae Ceausescu a fost condamnat si ucis împreunã cu sotia sa, Elena Ceausescu, de cãtre armata românã în 1989.”, ne-a declarat Maria Magdalena Surleac.
