Laura Gherasim pune degetul pe rană: marile proiecte de infrastructură ale județului Vaslui trebuie scoase din blocaj

Primul proiect vizat este Drumul Expres Tișița–Albița, o investiție de aproximativ 141 de kilometri care ar crea o legătură rutieră modernă spre frontiera cu Republica Moldova. Gherasim își exprimă susținerea pentru demersurile colegului său, deputatul AUR Valeriu Munteanu, care a adresat succesiv întrebări parlamentare privind proiectul. Răspunsul primit de la Ministerul Transporturilor a fost cel care a provocat reacția deputatului vasluian. Informația cea mai îngrijorătoare invocată de parlamentar este suspendarea contractului pentru studiul de fezabilitate. La aceasta se adaugă diferența spectaculoasă dintre volumul inițial estimat al investigațiilor geotehnice și necesarul identificat ulterior: de la 5.350 de metri liniari de foraje la 27.851 de metri. „Cum a fost pregătit acest proiect? Cine a făcut estimările inițiale, cine le-a verificat și cum este posibil să ajungi de la 5.350 la aproape 28.000 de metri de foraje?”, întreabă deputatul. Sunt întrebări legitime pentru o administrație în care responsabilitatea pentru cheltuirea banului public și pentru respectarea termenelor trebuie să fie regula, nu excepția. Pentru un proiect de asemenea dimensiune, o diferență atât de mare între estimările inițiale și necesitățile constatate ulterior merită explicații tehnice clare. Laura Gherasim avertizează că împingerea studiului spre 2028 și trimiterea etapelor ulterioare către exercițiul financiar european 2028–2034 riscă să transforme din nou speranța într-o așteptare de ani întregi. „În ritmul acesta, drumul se inaugurează prin 2040. Până dezvoltați voi județul, pleacă toți tinerii din Vaslui”, spune parlamentarul.
Un proiect strategic și pentru relația cu Republica Moldova
Laura Gherasim nu privește Drumul Expres Tișița–Albița exclusiv ca pe o investiție locală. Amplasarea Vasluiului îi conferă proiectului o dimensiune economică și strategică mult mai mare. „Un drum expres între România și Republica Moldova îi aduce pe oameni mai repede unii către ceilalți și apropie firesc mărfurile, investițiile și economiile celor două state”, subliniază deputatul. Pentru Vaslui, avantajele ar putea fi considerabile. Faza de construcție ar genera cerere pentru transportatori, utilaje, materiale de construcții, agregate și forță de muncă. Ulterior, o arteră rutieră modernă poate stimula dezvoltarea serviciilor, logisticii, comerțului și investițiilor private. Cu alte cuvinte, un asemenea drum nu înseamnă numai reducerea timpilor de deplasare. Înseamnă conectivitate economică și șansa ca poziția geografică a Vasluiului să devină un avantaj. „Toate acestea înseamnă activitate economică și bani care rămân în județ”, punctează Laura Gherasim.
Centura Vasluiului: zece oferte și luni de așteptare
Al doilea semnal de alarmă privește Varianta Ocolitoare a municipiului Vaslui, un proiect de aproximativ 18 kilometri, cu o valoare estimată, potrivit datelor prezentate de deputat, la aproape 600 de milioane de lei fără TVA. Situația descrisă este aparent paradoxală: licitația a fost lansată, au fost zece oferte depuse, acestea au fost deschise la 26 ianuarie 2026, dar în august procedura încă nu are rezultatul așteptat. „Suntem în august și încă așteptăm rezultatul. Ce durează atât?”, întreabă Gherasim. Deputatul merge mai departe și ridică inclusiv suspiciunea unor eventuale influențe asupra procedurii. Tocmai de aceea, partea cea mai solidă a solicitării sale este apelul la transparență: dacă există probleme administrative, juridice sau tehnice, autoritățile trebuie să le explice public. „Dacă există o problemă, spuneți-le vasluienilor, clar, care este. Dacă nu există, desemnați constructorul și mergeți mai departe”, cere parlamentarul. Pentru municipiul Vaslui, varianta ocolitoare nu reprezintă un moft. Traficul greu, timpul pierdut și presiunea asupra arterelor urbane sunt probleme concrete. O centură modernă ar scoate o parte importantă a traficului de tranzit din oraș și ar crea condiții mai bune atât pentru locuitori, cât și pentru transportatori.
O opoziție care își asumă rolul de a pune presiune
Laura Gherasim face și o delimitare importantă: AUR se află în opoziție și nu controlează Ministerul Transporturilor sau CNAIR. În aceste condiții, instrumentele unui parlamentar sunt interpelările, întrebările parlamentare, solicitările de informații și presiunea publică. „Putem însă cere explicații, putem face demersuri parlamentare, putem pune presiune publică și putem refuza ca aceste proiecte să fie uitate și activate doar în campanii electorale”, afirmă deputatul. Aceasta este, de altfel, una dintre funcțiile fundamentale ale opoziției într-o democrație: să supravegheze puterea, să ceară justificări și să mențină în atenția publică proiectele care riscă să se piardă între proceduri, mandate și promisiuni. Iar în cazul Vasluiului, miza depășește granițele unei dispute între AUR, PSD, PNL sau USR. Drumurile nu au culoare politică. O centură nu este folosită doar de alegătorii unui partid, după cum un drum expres nu produce dezvoltare numai pentru cei care au votat guvernarea care l-a construit. Tocmai de aceea Laura Gherasim cere colaborarea tuturor parlamentarilor de Vaslui, indiferent de partid. „Le cer să facem front comun și să punem presiune pentru realizarea acestor proiecte, pentru toate investițiile cu adevărat importante ale acestui județ”, afirmă deputatul.
Nu știu trecutul ei, unii spun că este jalnic. Dar e singura care are sânge în instalație, singura care se zbate pentru oameni. Unii cu un trecut glorios, au devenit slugi. O prefer pe Laura, decât pe deștepții cu studii înalte. Bravo doamna Gherasim 👍👏👏
🤣🤣🤣