În Vaslui, drumul de la scoalã la primul salariu se scurteazã. Statul pune bani pe masã pentru angajatori, dar piata nu rãspunde

„Bunã! Caut de muncã pe varã în Vaslui. Mentionez cã am 16 ani si sunt fatã. Pot lucra la orice si unde nu stiu sunt dornicã sã învãt. De bazã as vrea la o cafenea, la o terasã, ca ajutor de ospãtar sau la vândut înghetatã, dar nu e nicio problemã dacã aveti si alte oferte. Mai ales cã în Vaslui, ca minor, se gãseste greu de muncã”. „Caut loc de muncã pe timp de varã. Sunt minor, am 16 ani, dar sunt disponibil sã muncesc în orice domeniu”. „Am 17 ani, sunt elevã si caut de muncã, dacã se poate part-time, în Vaslui. Sunt o persoanã comunicativã, serioasã, punctualã, muncitoare si dornicã sã învete”.
Astfel de anunturi au devenit tot mai frecvente în ultimele perioadã pe grupurile de socializare dedicate locurilor de muncã din judetul Vaslui. Pentru multi adolescenti, vacanta de varã nu mai înseamnã doar timp liber, ci si primul contact cu piata muncii. Unii vor sã îsi cîstige propriii bani, altii încearcã sã acumuleze experientã înainte de terminarea liceului, iar multi sperã ca primul job sã le deschidã drumul cãtre o viitoare carierã. Fenomenul nu este unul izolat si nici specific judetului Vaslui, ci reflectã o schimbare vizibilã la nivel national, unde tot mai multi tineri aleg sã intre pe piata muncii încã din perioada liceului, iar angajatorii sunt tot mai dispusi sã ofere oportunitãti tinerilor aflati încã pe bãncile scolii.
Banca scolii si locul de muncã, tot mai aproape una de alta
Platformele online de recrutare confirmã cã interesul adolescentilor pentru piata muncii a crescut puternic în ultimul an. Potrivit unei analize BestJobs, numãrul aplicatiilor venite din partea tinerilor cu vârste între 16 si 18 ani a crescut cu 45% într-o singurã lunã, iar în perioada de vârf a sezonului estival aceastã crestere poate ajunge chiar la 70% în anumite domenii. Tot mai multi adolescenti aleg sã îsi caute un loc de muncã încã din timpul liceului, motivati atât de dorinta de independentã financiarã, cât si de nevoia de a acumula experientã profesionalã cât mai devreme. Analiza relevã si schimbãri importante în comportamentul acestei generatii. Tinerii preferã comunicarea rapidã cu angajatorii, folosesc frecvent aplicatii precum WhatsApp în procesul de recrutare si sunt categoria de candidati care interactioneazã cel mai mult cu instrumentele bazate pe inteligentã artificialã. Cele mai cãutate locuri de muncã sunt în hoteluri, restaurante si turism, urmate de internshipuri, pozitii entry-level în marketing si comunicare, precum si în domeniile financiar si juridic. Si datele eJobs confirmã aceeasi tendintã. De la începutul anului si pânã în prezent, aproximativ 50.000 de candidati cu vârste de 16 si 17 ani au aplicat pentru un loc de muncã, cu 25% mai multi decât în perioada similarã a anului trecut. Dintre acestia, aproape 27.800 au 17 ani, iar peste 22.200 au împlinit vârsta minimã legalã pentru angajare, respectiv 16 ani. „Chiar si cu aceastã evolutie, candidatii care au mai putin de 18 ani rãmân categoria care înregistreazã cel mai mic numãr de aplicãri, ceea ce este firesc, având în vedere cã vorbim despre o grupã de vârstã foarte restrânsã. Însã faptul cã asistãm la aceastã crestere ne aratã o schimbare de comportament fãrã precedent pe piata muncii: scade semnificativ vârsta primei angajãri si creste numãrul tinerilor care vor sã înceapã sã lucreze cât mai devreme”, explicã Roxana Drãghici, Head of Sales în cadrul eJobs. Cele mai multe aplicatii sunt trimise cãtre locurile de muncã din retail, urmate de turism si industria alimentarã, douã domenii care recruteazã constant adolescenti, mai ales în perioada vacantelor. În top, se regãsesc apoi serviciile, productia, industria de entertainment, call centerele si domeniul sport-beauty. Interesant este cã, desi multi sunt încã elevi de liceu, majoritatea cautã locuri de muncã full-time, în timp ce doar 36% dintre aplicatii vizeazã programe part-time, iar mai putin de 5% se îndreaptã cãtre joburile strict sezoniere. Pentru aceste pozitii, salariile estimate de platforma Salario variazã, în cazul unui program complet, între aproximativ 2.600 si 3.500 de lei net pe lunã, în functie de domeniu si de angajator.
Sub 18 ani, dar deja în statisticile angajatilor
Datele puse la dispozitia cotidianului „Vremea Nouã” de Inspectia Muncii aratã cã fenomenul este vizibil si în judetul Vaslui. Astfel, la data de 7 iulie 2026, în Registrul General de Evidentã a Salariatilor figurau 50 de salariati vasluieni cu vârsta sub 18 ani, cel mai ridicat numãr înregistrat în ultimii ani. Prin comparatie, la sfârsitul anului 2025 erau înregistrati 34 de minori angajati, la finalul anului 2024 erau 40, iar la sfârsitul anului 2023 tot 34. Cresterea din prima parte a acestui an indicã o revenire a numãrului de minori angajati la un nivel superior celui înregistrat în anii precedenti si poate indica un interes mai mare pentru angajarea legalã înainte de majorat.
Mitul adolescentului angajat doar pe perioada vacantei
La prima vedere, cele 50 de contracte active înregistrate în judet nu par sã indice un fenomen de amploare. Raportate însã la anii anteriori, cifrele aratã cã numãrul adolescentilor care lucreazã legal este în crestere si cã piata muncii începe, treptat, sã se deschidã cãtre aceastã categorie de vârstã. Datele Inspectiei Muncii relevã si un alt aspect interesant: cei mai multi dintre minorii angajati sunt foarte aproape de împlinirea vârstei majoratului. Din totalul celor 50 de salariati înregistrati la începutul lunii iulie, 41 aveau 17 ani, opt aveau 16 ani, iar un singur salariat avea 15 ani, ceea ce aratã cã angajarea înainte de 16 ani rãmâne o situatie exceptionalã, permisã doar în conditiile restrictive prevãzute de legislatia muncii.
Distributia pe sexe este relativ echilibratã: 28 dintre salariatii minori sunt bãieti, iar 22 sunt fete, semn cã oportunitãtile de angajare sunt accesibile, într-o mãsurã comparabilã, atât tinerilor, cât si tinerelor. Pe de altã parte, datele statistice furnizate de Inspectia Muncii contrazic imaginea unui fenomen limitat exclusiv la munca sezonierã: 45 dintre cele 50 de contracte active sunt încheiate pe duratã nedeterminatã, iar doar cinci sunt contracte pe duratã determinatã. Cu alte cuvinte, majoritatea acestor tineri nu desfãsoarã doar activitãti sezoniere, ci sunt integrati în mod obisnuit în activitatea firmelor la care lucreazã. Din perspectiva normei de lucru, 34 de contracte sunt cu normã întreagã, iar 16 cu timp partial. În cazul minorilor, însã, notiunea de „normã întreagã” nu trebuie confundatã cu cea aplicabilã salariatilor majori. Codul muncii stabileste în mod expres cã tinerii cu vârsta sub 18 ani nu pot presta activitate mai mult de sase ore pe zi si 30 de ore pe sãptãmânã, aceastã duratã fiind consideratã, din punct de vedere legal, normã întreagã.
Unde începe viata profesionalã a adolescentilor din Vaslui
Statisticile oferã si o imagine asupra sectoarelor economice în care minorii îsi gãsesc cel mai usor un loc de muncã. Pe primul loc se aflã comertul cu ridicata si cu amãnuntul, precum si activitãtile de reparare a autovehiculelor si a motocicletelor, domeniu în care lucreazã 14 dintre cei 50 de salariati minori din judet. Urmeazã industria prelucrãtoare, cu nouã salariati, si hotelurile si restaurantele, unde sunt angajati opt adolescenti. Aceste domenii apar frecvent printre sectoarele care angajeazã tineri, deoarece permit ocuparea unor posturi care nu necesitã experientã profesionalã îndelungatã. În continuare, apar constructiile, cu sase salariati minori, apoi alte activitãti de servicii, învãtãmântul, transporturile, activitãtile profesionale si agricultura, fiecare cu un numãr mai redus de angajati sub 18 ani. Distributia confirmã faptul cã adolescentii nu mai sunt prezenti exclusiv în restaurante sau magazine, ci îsi gãsesc locul într-o gamã tot mai diversificatã de activitãti economice.
Manipulant marfã, vânzãtor si barista – printre cele mai întâlnite ocupatii
Si clasamentul ocupatiilor confirmã tendintele observate în structura domeniilor de activitate. Cea mai rãspânditã ocupatie în rândul salariatilor minori din judet este cea de manipulant mãrfuri, cu sapte angajati. Pe locul al doilea se aflã vânzãtorul, cu cinci persoane. Urmeazã un grup de ocupatii în care sunt încadrati câte trei adolescenti: consultant în informaticã, preparator de cafea (barista), frizer, muncitor necalificat la întretinerea Âdrumurilor, soselelor si barajelor, respectiv muncitor necalificat la demolarea clãdirilor si executarea lucrãrilor de finisaje. În clasament mai apar lucrãtorul gestionar, ospãtarul (chelner) si lucrãtorul comercial, fiecare cu câte doi salariati sub 18 ani. Diversitatea acestor ocupatii aratã cã adolescentii nu mai sunt orientati exclusiv cãtre joburile considerate traditionale pentru perioada vacantei.
Legea stabileste reguli stricte pentru angajarea minorilor
Interesul tot mai mare pentru muncã înainte de împlinirea vârstei de 18 ani este însotit de un cadru legal mult mai strict decât în cazul salariatilor majori. Codul muncii prevede cã persoanele care au împlinit 16 ani pot încheia un contract individual de muncã. În anumite situatii, si tinerii care au împlinit vârsta de 15 ani pot fi angajati, însã numai cu acordul pãrintilor sau al reprezentantilor legali si cu respectarea conditiilor speciale prevãzute de lege. În cazul tuturor salariatilor sub 18 ani, durata maximã a timpului de muncã este limitatã la sase ore pe zi si 30 de ore pe sãptãmânã. Minorii nu pot presta muncã suplimentarã si nici activitate de noapte, definitã de Codul muncii ca munca desfãsuratã între orele 22:00 si 6:00. Mai mult, dacã un minor are mai multe contracte individuale de muncã, timpul lucrat se cumuleazã, iar limita legalã nu poate fi depãsitã indiferent de numãrul angajatorilor. Toate aceste reguli urmãresc sã permitã acumularea de experientã profesionalã fãrã ca activitatea desfãsuratã sã afecteze educatia, dezvoltarea fizicã sau sãnãtatea adolescentilor.
Statul pune banii pe masã. Mecanismul rãmâne nefolosit
În timp ce numãrul minorilor angajati creste, iar angajatorii din comert, industrie, restaurante sau constructii recruteazã adolescenti înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, o mãsurã prin care statul încearcã de aproape douã decenii sã încurajeze acest tip de angajare rãmâne, în judetul Vaslui, complet nefolositã. Este vorba despre stimulentul financiar acordat în baza Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrãrii în muncã a elevilor si a studentilor, act normativ care permite angajatorilor sã primeascã lunar o subventie pentru elevii si studentii angajati pe perioada vacantelor. În prezent, valoarea stimulentului este egalã cu 50% din Indicatorul Social de Referintã, respectiv 330 de lei pentru fiecare elev sau student angajat, suma putând fi acordatã pentru maximum 60 de zile lucrãtoare într-un an calendaristic. Facilitatea nu se acordã automat. Pentru a beneficia de ea, angajatorul trebuie sã încheie o conventie cu Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã în termen de 30 de zile de la angajarea elevului sau studentului si sã îndeplineascã toate conditiile prevãzute de lege. Subventia poate fi acordatã atât pentru contracte individuale de muncã pe duratã determinatã, încheiate pe perioada vacantei, cu normã întreagã sau timp partial, cât si pentru contracte de muncã temporarã, dacã durata acestora nu depãseste perioada vacantei. Legea stabileste însã si situatiile în care angajatorii nu pot beneficia de acest sprijin. Printre acestea se numãrã angajarea elevilor înainte de începerea oficialã a vacantei sau depãsirea perioadei maxime de 60 de zile pentru care poate fi acordat stimulentul.
Piata a schimbat regulile jocului. Statul joacã încã dupã vechiul manual
Cu toate cã mecanismul existã si este în vigoare de aproape 20 de ani, în judetul Vaslui acesta nu a fost utilizat deloc în ultimii doi ani. În rãspunsul transmis cotidianului „Vremea Nouã”, AJOFM Vaslui precizeazã cã, atât în anul 2025, cât si în anul 2026, pânã la data formulãrii rãspunsului, institutia nu a primit nicio solicitare pentru acordarea stimulentului financiar prevãzut de Legea nr. 72/2007. Aceastã informatie înseamnã cã nu au existat angajatori care sã solicite subventia, nu au fost încheiate conventii cu AJOFM si, implicit, nu au fost acordate fonduri prin acest mecanism în perioada analizatã. Pentru a întelege motivele care au condus la lipsa totalã de interes, „Vremea Nouã” a transmis ulterior o nouã solicitare institutiei, prin care a cerut sã afle dacã, în anii 2025 si 2026, AJOFM Vaslui a desfãsurat campanii de informare dedicate angajatorilor, dacã au existat solicitãri de informatii privind aceastã facilitate si dacã institutia detine date referitoare la cauzele pentru care mãsura nu este utilizatã în judet. Pânã la închiderea editiei, institutia nu transmisese un rãspuns la aceste întrebãri.
Partea nevãzutã a muncii minorilor
Cresterea numãrului de minori angajati legal nu eliminã însã situatiile în care regulile de protectie a tinerilor sunt încãlcate. Inspectorii de muncã verificã existenta persoanelor sub 18 ani în cadrul tuturor controalelor efectuate, iar datele ITM Vaslui aratã cã, în perioada 2023-2026, au fost identificate nouã cazuri în care minori au prestat activitate cu încãlcarea prevederilor Codului muncii. Cele mai multe abateri ale angajatorilor au vizat primirea la muncã fãrã încheierea contractelor individuale de muncã. Pentru aceste situatii, inspectorii au aplicat sanctiuni contraventionale în valoare totalã de 266.000 de lei, iar cazurile constatate au fost transmise organelor de urmãrire penalã.


Mai bine sa zică AJOFM ca defapt angajatorii nu mai au încredere, deoarece, chiar daca au dreptul de subventie, Ajofm face tot posibilul sa respingă subvențiile, ca nu sunt fonduri, etc…
Ar fi bine sa faceti o știre si cum sta treaba cu aprobarea subvențiilor si cu plata acestora si o sa vedeți de ce ,,piața nu răspunde,,.