Douã zile cu ploi, manã cereascã pentru unii, necaz pentru altii

VESTI BUNE… Duminicã si luni au fost douã zile în care ploile care au cãzut peste judetul Vaslui au depãsit, în unele zone, si 110 litri/mp, venind atunci când a trebuit mai mult pentru fermieri. În urmã cu mai bine de o lunã, se vorbea despre faptul cã ploile au salvat culturile de toamnã, dar pãrea cã se repetã scenariul de anul trecut si culturile de toamnã vor avea de suferit. Iatã cã Dumnezeu a tinut sã ne contrazicã si a adus, peste judet, cantitãti de apã cuprinse între 2 sau 5 litri/mp si 112,5 litri/mp, la Bumbãta. Apa a fãcut si ceva pagube prin câteva comune din judet, dar, asa cum spunea Neculai Moraru, primarul comunei Fãlciu, chiar dacã au mai stricat câteva drumuri locale, ploile au salvat culturile de toamnã.

Încã o datã putem spune cã ploile miraculoase din ultimele zile au salvat judetul Vaslui de la înregistrarea unui record negativ pentru agriculturã modernã. Dacã nu ar fi plouat douã zile la rând cu cantitãti record prin unele locuri, iulie ar fi fost cea mai secetoasã lunã din istoria acest an. Aceste ploi au venit la timp si în cantitatea necesarã, punând umãrul la salvarea culturilor de toamnã. De altfel, zile ploiase mai sunt anuntate inclusiv în aceastã sãptãmânã astfel cã fermirii vasluieni pot spune cã au noroc anul acesta si nu se repetã istoria anilor trecuti când ploile au salvat doar culturile de toamnã. Pânã în prezent, cea mai mare cantitate de apã a cãzut la Bumbãta, în bazinul hidrografic Prut, 50 de litri/mp pãtrat duminicã si 62,5 litri/mp, luni. Dar, din pãcate, au fost si zone unde nu a cãzut niciun strop de ploaie (Tãcuta, Bârlad, Banca, Rosiesti – n.r.), în cele douã zile. Fermierii vasluieni se declarã multumiti, acolo unde a plouat si spun cã recoltarea grâului va continua, fãrã probleme, dupã o zi sau douã de soare. „E suficient ca o zi sau douã zile sã fie cald si soare si se va putea continua, fãrã probleme, recoltatul culturilor de toamnã. E bine cã plouã si va fi si mai bine dacã ploile nu se vor opri aici”, spun fermierii. De retinut este si faptul cã, pânã în prezent, au fost recoltate 10.996 hectare de grâu, ceea ce reprezintã 17% din suprafata totalã. De asemenea, au fost recoltate 15.280 hectare de rapitã, suprafatã ce reprezintã 50% din total si 25 hectare de orzoaicã de toamnã, suprafatã ce reprezintã 11% din total.

Scumpirile si pretul cerealelor, descurajante pentru fermieri

Agricultura mare, cum e numitã cultura de pãioase, pare sã nu mai fie o afacere în România din cauza costurilor mari pentru înfiintarea si întretinerea culturii. Pentru ca sã îsi închidã cheltuielile, fermierii trebuie sã scoatã 6 tone la hectar, fiindcã pretul grâului este încã jos. „Gânditi-vã cã anul acesta au început contractãrile la grâu în portul Constanta, iar pretul este de 990 lei pe tonã, exact ca acum 20 de ani. Îngrãsãmintele însã încep sã atingã pretul istoric din 2021, când am avut un maxim, iar dacã criza petrolului o mai tine la fel, vom depãsi si aceastã valoare. Și, dacã tot v-am spus de pretul grâului la Constanta, sã vã mai spun un record negativ: dacã anul trecut transportam cu 160 lei tona de grâu, acum am ajuns la 200 de lei și pânã la varã cine stie unde vom fi. La un calcul elementar fãcut, reiese cã, pentru a ne închide cheltuielile, trebuie sã obtinem 6 tone la hectar, care, credeti-mã, este o cantitate pe care putini o ating, oricât de bun ar fi anul agricol. Iatã, asadar, cã aceste informatii venite din piatã ne îngrijoreazã mai mult decât nivelul precipitatiilor care, repet, au venit acum ca o manã cereascã. Sã sperãm cã va mai creste pretul grâului, pentru cã altfel o sã auziti de multe falimente în agricultura româneascã”, a mai spus Florin Pârgaru. Se pare cã si pretul la rapitã va avea un recul dupã ce biodiselul a fost scos din piatã. Pânã acum, era obligatoriu ca în benzinã sã fie si un procent de biodisel. Prin urmare, cultura care a adus profituri fermierilor va intra si aceasta în zona gri.