În 1997, România bătea ferm la poarta NATO, însă preşedintele american Bill Clinton îi tăia elanul, respingând categoric includerea în Alianţă. Primii ani ai tranziţiei fuseseră anevoioşi, iar foştii comunişti încă trăgeau sforile către Rusia, aşa că neîncrederea cu care eram priviţi de Occident era justificată, mărturiseşte preşedintele Emil Constantinescu. „Clinton a descoperit că toate sunt iertate în România“, „Românii l-au ovaţionat pe Clinton, în ciuda faptului că nu i-a primit în NATO“, titrau, pe 12 iulie 1997, două dintre cele mai mari ziare din Statele Unite, „Washington Post“ şi „Los Angeles Times“. Cu o zi în urmă, zeci de mii de oameni s-au strâns în Piaţa Universităţii din Bucureşti pentru a-l întâmpina pe preşedintele american Bill Clinton, omul care tocmai se opusese cu fermitate includerii României în grupul ţărilor invitate să adere la Organizaţia Nord-Atlantică. Entuziasmul care a umplut străzile Bucureştiului a fost chiar mai mare decât cel arătat liderului american în Polonia, care fusese chemată să se alăture Alianţei, împreună cu Ungaria şi Cehia. „Ne dorim mai mult de la SUA decât Coca-Cola şi ţigări“ Oricât ar fi de paradoxal, pentru români – care încă se dezmeticeau după ce scăpaseră din chingile comunismului – vizita liderului american, primul care păşea pe pământ românesc după căderea regimului dictatorial, era un moment simbolic. Erau, în sfârşit, văzuţi şi ascultaţi de Occident, la care tânjeau de atât timp. Onoarea de a mai face un pas către lumea dezvoltată lăsa în umbră dezamăgirea amânării. „Credem că odată cu această vizită lumea îşi va da seama că existăm şi că suntem o ţară frumoasă“, declara o studentă pentru „Los Angeles Times“. Existau însă şi perspective mai individualiste. De pildă, Ion Diaconescu, preşedintele PNŢCD, declara: „Mă duc, cum să nu mă duc? Îl văd şi eu pe el, mă vede şi el pe mine…“. Însă printre oamenii de rând, dezamăgirea îşi făcuse loc. „Ne dorim mai mult de la America decât Coca-Cola şi ţigări“, spunea un tânăr pentru „Washington Post“. Bill Clinton dădea asigurări că America e dispusă să ofere mai mult, însă, o dată în plus, românilor li se spunea că trebuie să facă eforturi şi să aibă răbdare. „Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestui deziderat. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcţie. Uşa NATO este şi va rămâne deschisă, iar noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidaţi. Dacă păstraţi direcţia şi vă manifestaţi iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstraţi direcţia! Păstraţi direcţia! Viitorul este al vostru!“, i-a îndemnat liderul american pe români.
Folosim cookie-uri pentru a colecta și utiliza date care ne permit să personalizăm conținutul și reclamele, oferindu-vă cea mai bună experiență pe site.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.