Cine a fost Stroe Belloescu, profesorul cu pantalonii „plini de glod”

PROFESORUL MODEL… Bârlãdenii aud des acest nume, dar putini stiu cine a fost Stroe Belloescu. Surprinzãtor, acesta nu este nãscut în Bârlad si nici mãcar în Moldova, ci la Câmpina (Prahova). În schimb, a fost senator de Tutova în Parlamentul tãrii, dar si comandant de batalion în Rãzboiul de Independentã. Însã, mai presus de toate, acesta a fost „profesorul model” care si-a lãsat o amprentã puternicã asupra învãtãmântului din Bârlad, de-a lungul vietii si dupã. Acesta s-a transferat la începutul carierei la la Liceul „Codreanu” din Bârlad, unul dintre primele licee din România secolului XIX!

REMARCAT …Se spune cã era imposibil sã nu-l remarci pe profesorul Belloescu pe strãdutele târgului din tinutul Tutovei. Dornic de fapte bune, mereu în miscare, cu pantalonii „plini de glod”, purta iarna „haine de siac” cu panglicã ­neagrã în loc de cravatã, iar vara, „pãlãrie de paie împletitã de cele mai multe ori de mâna vreunui elev care primea pentru acest mestesug câte 15 bani si rândul de cãrti la început de an, gratuit”. Profesorul Belloescu era de o modestie uluitoare, ducându-si traiul asemenea unui om obisnuit, fãrã a uita de cei aflati în nevoi. Îsi dona o bunã parte din leafã spre luminarea aproapelui întru stiinta de carte. Cât a fost profesor, prin Liceul ­„Codreanu” au trecut Vlahutã si Ibrãileanu, dar si Al. Philippide, cel care avea sã devinã întemeietorul scolii lingvistice iesene. Multe informatii pretioase, ­despre emblematicul dascãl de la Bârlad, pot fi descoperite în editia din iunie 1937 a revistei Natura, sub semnãtura lui ­Constantin Th. Morosanu, fost elev al acestuia, devenit si el profesor, apoi peste câteva decenii, redactate în reviste de specialitate, de cîtiva cercetãtori, printre care si istoricul Laurentiu Chiriac.

Bisericã si scoalã, construite la Grivita

CTITOR …„Ridicat-am aceastã scoalã pentru luminarea tãranului român”, iatã cuvintele sãpate pe frontispiciul primei scoli construite în 1892 de S. Belloescu, în satul Grivita din fostul judet Tutova (azi jud. Vaslui). Dupã 12 ani, lângã scoalã, tot din truda generosului profesor, s-a înãltat o bisericã. Sfântul locas, cu hramul „Sfintii Împãrati Constantin si Elena”, urma sã treacã prin urgia marilor cutremure. La data constructiei (1904), catapeteasma cu motive românesti era unicã în zonã. Odatã cu biserica, tot la initiativa profesorului, a fost ridicat din bronz un bust al lui Alexandru Ioan Cuza, primul din tarã care îl reprezenta pe domnitor, la realizarea cãruia contribuiserã si sãtenii. Bustul, opera sculptorului Constantin ­Bãlãcescu, este asezat pe un soclu, pe ale cãrui pãrti laterale se aflã douã basoreliefuri cu chipurile cãrturarilor C. Negri si M. Kogãlniceanu. La inaugurarea acestuia, Stroe Belloescu i-a trimis doamnei Elena Cuza o telegramã prin care îsi exprima respectul fatã de faptele sotului ei nãscut la Bârlad. Adept al edu­catiei si al culturii în rândul tãranilor, profesorul îsi continuã opera filantropicã si dupã pensionare. În 1907 si 1912, con­s­truieste scolile din satele Plesa si Palerma (azi Trestiana).

Biblioteca din Bârlad functioneazã încã în clãdirea construitã si donatã Bârladului de Stroe Belloescu

BIBLIOTECA… În generozitatea sa, profesorul nu uitase de orasul în care slujise la catedrã peste trei decenii. Din dorinta înfiintãrii unei biblioteci, în perioada 1906-1908, acesta construieste din banii sãi un asezãmânt cultural în stil neoromânesc, dupã proiectul arhitectului D. Hârjeu. Îl boteazã Casa Nationalã si îl doneazã Primãriei în 1909, mentionând cã acesta va putea servi doar ca bibliotecã publicã, pinacotecã si muzeu. Edificiul devenea si sediu al ­„Ligii Culturale”, adãpostind în 1914 si primul muzeu al jude­tului Tutova, prin grija Episcopului Iacov Antonovici. La Casa Nationalã aveau loc conferinte sau sezãtori ale „Academiei Bârlãdene”. Personalitãti ale vremii si institutii prestigioase au donat cãrti cãtre Biblioteca din Bârlad, astfel încât, în preajma Primului Rãzboi Mondial, aceasta numãra aproape 10.000 de volume. Astãzi, în Casa Nationalã – monument istoric si dar de suflet al profesorului pentru orasul tineretii sale, functioneazã Biblioteca Municipalã ce-i poartã numele, iar prin spatele casei trece strada Belloescu.Pentru serviciile aduse în folosul comunitãtii, profesorul Stroe S. Belloescu a fost decorat în 1909 cu Ordinul „Coroana României” în grad de Mare Cruce.

Slujbã de pomenire la Grivita

EVENIMENT…Vineri, 20 martie 2026, în Parohia Grivita, Protopopiatul Bârlad, a fost oficiatã o slujbã de pomenire prilejuitã de cei 188 de ani care au trecut de la nasterea uneia dintre personalitãtile importante ale educatiei românesti, Stroe Belloescu. Slujba de pomenire a fost oficiatã de cãtre pãrintele protopop Andrei Mereutã, pãrintele paroh Ionut Dima si pãrintele Virgil Vulpe, cadru didactic al Școlii Gimnaziale ,,Stroe Belloescu″ din Grivita, în curtea unde marele filantrop îsi doarme somnul de veci, la mormântul sãu, pozitionat între cele „douã fiice”, scoala (astãzi Centrul Cultural al localitãtii) si biserica. La eveniment au fost prezenti elevii si cadrele didactice de la scoala care poartã numele profesorului ctitor, reprezentanti ai Bibliotecii Municipale „Stroe Belloescu” Bârlad, ai scolii Gimnaziale „Stroe S. Belloescu” Bârlad, dar si reprezentanti ai autoritãtilor locale.