Cinci ani de concedieri colective în județul cu cel mai mare șomaj din țară: 1.107 salariați afectați în Vaslui. Confecțiile au încasat cea mai grea lovitură

CONCEDIERI PE BANDĂ… În județul cu cea mai ridicată rată a șomajului din România, fiecare loc de muncă pierdut apasă pe o piață care pornește deja cu un handicap uriaș. În ultimii cinci ani, 15 angajatori din Vaslui au notificat concedieri colective care au afectat 1.107 salariați, iar lovitura s-a concentrat puternic în ultimii trei ani. Numai în 2024 au fost 498 de salariați afectați, în 2025 alți 331, iar în 2026 trei angajatori au notificat deja disponibilizări pentru 169 de persoane. Confecțiile au încasat cea mai grea lovitură: 669 dintre cei 1.107 salariați, adică peste 60% din total, provin din acest sector. Reducerea comenzilor, diminuarea activității, reorganizarea firmelor și insolvența unor parteneri de afaceri apar printre motivele comunicate Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui. Iar toate acestea se întâmplă într-un județ care avea, la 30 iunie, 9.697 de șomeri înregistrați și o rată a șomajului de 8,92%, cea mai mare din țară și de aproape 2,8 ori peste media națională. Mai mult, după șase luni de creșteri și scăderi, Vasluiul avea practic același număr de șomeri ca la sfârșitul lui 2025. Prognoza oficială vede rata coborând la 8,2% până la sfârșitul anului și efectivul spre 8.700 de persoane. Deocamdată, cifrele din teren arată altceva: aproape 9.700 de șomeri, alte 169 de locuri de muncă afectate de concedieri colective în 2026 și un sector al confecțiilor care continuă să piardă oameni.

Dincolo de procente, prognoze și statisticile lunare, piața muncii are și o statistică mult mai directă: oamenii ale căror locuri de muncă sunt afectate atunci când o firmă ajunge la concedieri colective. În județul Vaslui, ultimii ani au lăsat în urmă peste o mie de astfel de cazuri. Datele transmise de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui, la solicitarea cotidianului „Vremea Nouă”, arată că, între 2022 și 2026, 15 angajatori au notificat concedieri colective care au afectat, în total, 1.107 salariați. În 2021 nu a existat nicio astfel de notificare. În 2022 a apărut și primul caz din intervalul analizat: un angajator și 93 de salariați afectați. În 2023, un alt angajator a notificat concedierea colectivă a 16 persoane. Apoi cifrele au crescut puternic. În 2024 au fost șase angajatori și 498 de salariați afectați, iar în 2025 patru angajatori și 331 de oameni. În 2026, situația transmisă de ITM consemnează deja trei angajatori și 169 de salariați afectați. Vârful a fost, așadar, anul 2024. Aproape jumătate din cei 1.107 salariați cuprinși în notificările ultimilor cinci ani apar numai în acel an. Aceste cifre nu trebuie însă confundate cu numărul persoanelor care au ajuns ulterior în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă. O notificare de concediere colectivă nu înseamnă automat un șomer înregistrat. Un salariat concediat poate găsi un alt loc de muncă sau poate să nu se înscrie la AJOFM. Cele două statistici măsoară lucruri diferite, dar, privite împreună, arată însă o piață locală în care concedierile colective continuă să afecteze locuri de muncă în anumite sectoare, în timp ce șomajul rămâne la cel mai ridicat nivel din România.

Confecțiile au adunat 669 dintre cei 1.107 salariați afectați 

Distribuția concedierilor pe domenii spune chiar mai mult decât totalul. În 2022, toate cele 93 de persoane afectate au fost în confecții. În 2023, cele 16 persoane proveneau din pază și protecție. În 2024, când județul a înregistrat cel mai mare val de disponibilizări notificate, cele 498 de persoane proveneau din trei domenii: 232 din confecții, 49 din agricultură și 217 din industria construcțiilor de mașini și a construcțiilor metalice. În 2025, confecțiile au revenit cu 175 de salariați afectați, iar industria construcțiilor de mașini și a construcțiilor metalice cu alți 156. În 2026, toate cele 169 de persoane din situația comunicată de ITM provin din confecții. Adunate, toate aceste cifre arată adevărata dimensiune a problemei. Confecțiile concentrează 669 dintre salariații afectați de notificările de concediere colectivă în perioada 2022-2026. Industria construcțiilor de mașini și a construcțiilor metalice însumează 373, agricultura 49, iar paza și protecția 16. Cu alte cuvinte, aproximativ 60,4% dintre cei 1.107 salariați afectați lucrau în confecții. Calculul aparține „Vremea Nouă” și este realizat pe baza datelor comunicate de ITM Vaslui.

Firmele pierd comenzi, Vasluiul pierde locuri de muncă

Răspunsul ITM oferă și motivele invocate de angajatori atunci când au ajuns la concedieri colective: restructurarea ca urmare a reducerii numărului de comenzi de fabricație și a activității, reorganizarea societății pe fondul situației economico-financiare și anularea unor contracte ca urmare a intrării în insolvență a partenerilor de afaceri. Documentul nu repartizează fiecare motiv pe fiecare firmă și nu indică numele angajatorilor. Prin urmare, datele nu permit să spunem care dintre cauze a produs cele mai multe disponibilizări sau să atribuim unui sector un anumit motiv. Totuși, descriu mecanisme economice concrete: reducerea comenzilor și a activității, reorganizarea sau dispariția unor contracte după insolvența partenerilor. Datele ITM nu demonstrează singure că economia județului s-a contractat și nici nu permit o asemenea generalizare. Arată însă că, pentru 1.107 salariați, dificultățile unor angajatori s-au tradus, în ultimii cinci ani, în notificări de concediere colectivă.

Șomaj-record: după șase luni, Vasluiul este aproape de unde a plecat

La 30 iunie 2026, județul Vaslui avea 9.697 de șomeri înregistrați și o rată a șomajului de 8,92%, cea mai ridicată dintre județele României. În regiunea Nord-Est, media era de 4,54%, iar la nivel național de 3,20%. Vasluiul se afla cu 4,38 puncte procentuale peste media regiunii și cu 5,72 puncte peste media României. Rata era de aproape două ori mai mare decât în Nord-Est și de aproximativ 2,8 ori peste cea națională. Mai important este ce s-a întâmplat în primele șase luni ale anului. La 31 decembrie 2025, în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau 9.671 de șomeri vasluieni. La 30 iunie 2026 erau 9.697. Diferența este de numai 26 de persoane, dar în sensul unei creșteri: 0,27%. Seria lunară arată mai degrabă un șomaj care oscilează decât unul care coboară. Numărul a urcat la 9.797 în ianuarie și 9.891 în februarie, a coborât la 9.613 în martie, apoi a crescut la 9.937 în aprilie. În mai a scăzut la 9.643, iar în iunie a revenit la 9.697. După toate aceste mișcări, Vasluiul avea cu numai 26 de șomeri mai mult decât la începutul anului. Imaginea este ceva mai bună dacă reperul este iunie 2025. Atunci existau 9.828 de șomeri înregistrați. Într-un an, efectivul s-a redus cu 131 de persoane, adică 1,33%. Există, deci, o scădere anuală, dar una modestă.

Aproape nouă din zece șomeri nu primesc indemnizație

Structura celor 9.697 de șomeri arată o altă dimensiune a problemei. Numai 990 erau șomeri indemnizați. Ceilalți 8.707 nu primeau indemnizație de șomaj. Asta înseamnă 89,79% din total. Practic, aproape nouă din zece. Față de sfârșitul lui 2025, numărul șomerilor indemnizați a scăzut de la 1.072 la 990, cu 82 de persoane sau 7,65%. În schimb, numărul neindemnizaților a crescut de la 8.599 la 8.707, cu 108 persoane, respectiv 1,26%. Comparativ cu iunie 2025, situația are o altă nuanță: atunci erau 921 de indemnizați și 8.907 neindemnizați. Într-un an, numărul neindemnizaților s-a redus cu 200, iar cel al indemnizaților a crescut cu 69. Din totalul șomerilor, 4.335 erau femei și 5.362 bărbați. Femeile reprezentau 44,70%, iar bărbații 55,30%. Rata șomajului masculin era de 9,70%, comparativ cu 8,12% în cazul femeilor.

șomajul stă la sat: 8.366 dintre cei 9.697 de șomeri provin din rural

Poate cea mai puternică diferență apare atunci când șomerii sunt împărțiți după mediul de rezidență. Nu mai puțin de 8.366 proveneau din mediul rural și numai 1.331 din urban. Calculele realizate pe baza datelor ANOFM arată că 86,27% dintre șomerii înregistrați ai județului trăiesc la sate. La fel de relevantă este vârsta. Numai 399 de șomeri aveau sub 25 de ani, iar 314 aveau între 25 și 29 de ani. În categoria 30-39 de ani erau 1.230 de persoane, iar între 40 și 49 de ani 2.532. Alți 2.337 aveau între 50 și 55 de ani, iar 2.885 depășiseră 55 de ani. Ultima categorie este, singură, cea mai numeroasă. Adunați, cei de 50-55 de ani și cei trecuți de 55 de ani însumează 5.222 de persoane, adică 53,85% dintre toți șomerii înregistrați. Mai mult de jumătate dintre oamenii aflați în evidențe au, așadar, cel puțin 50 de ani.

Aproape trei din patru șomeri au cel mult studii gimnaziale

Distribuția după nivelul de educație completează profilul șomajului vasluian. Din total, 441 de persoane nu aveau studii, 1.742 aveau studii primare, iar 4.819 studii gimnaziale. Alte 1.565 absolviseră învățământ profesional sau de arte și meserii, 985 aveau studii liceale, 46 studii postliceale și numai 99 studii universitare. Aproape jumătate dintre șomerii județului, 49,70%, se aflau numai în categoria studiilor gimnaziale. Dacă adunăm persoanele fără studii, pe cele cu învățământ primar și pe cele cu gimnaziu, ajungem la 7.002 oameni, adică 72,21% din total. Aproape trei din patru șomeri vasluieni au, așadar, cel mult studii gimnaziale. Dacă includem și învățământul profesional și de arte și meserii, totalul urcă la 8.567 de persoane, adică 88,35%. La polul opus, cei 99 de șomeri cu studii universitare reprezintă doar 1,02%. Când datele despre educație sunt puse lângă distribuția pe vârste și medii de rezidență, profilul devine mult mai clar decât simpla rată de 8,92%: șomajul înregistrat din Vaslui este predominant rural, afectează puternic persoanele de peste 50 de ani și este concentrat masiv în rândul oamenilor cu un nivel redus de educație formală.

Peste 4.300 de șomeri sunt în evidențe de mai mult de 27 de luni

Din cei 9.697 de șomeri înregistrați, 4.329 se aflau în categoria persoanelor cu o durată a înregistrării de peste 27 de luni, adică aproape 45% din întregul efectiv. Pentru șomajul de lungă durată, interpretarea trebuie făcută atent. Definiția aplicabilă în 2026 utilizează praguri diferite în funcție de vârstă: peste șase luni pentru persoanele sub 30 de ani și peste 12 luni pentru cele de 30 de ani și peste. Distribuțiile publicate separat după vârstă și după durata înregistrării nu permit stabilirea exactă, prin simpla lor însumare, a numărului persoanelor care îndeplinesc simultan criteriile. Ceea ce poate fi afirmat direct din date rămâne cifra de 4.329 de persoane înregistrate de peste 27 de luni. Pentru mii de vasluieni, șomajul nu mai este de mult o perioadă scurtă între două locuri de muncă.

Vasluiul, aproape triplu față de țară: 8,92% față de 3,20%

La 30 iunie 2026, România avea 256.314 șomeri înregistrați și o rată de 3,20%. Regiunea Nord-Est era la 4,54%. Vasluiul, cu 8,92%, avea cea mai mare rată dintre județe. În iunie 2025, Vasluiul avea 9,16%, Nord-Estul 4,64%, iar România 3,16%. Diferența dintre Vaslui și media regională era atunci de 4,52 puncte procentuale, iar cea față de media națională de 6 puncte. În iunie 2026, decalajele publicate au ajuns la 4,38, respectiv 5,72 puncte procentuale. Ca diferență între ratele publicate, distanța s-a redus cu 0,14 puncte față de Nord-Est și cu 0,28 puncte față de România. Vasluiul rămâne însă foarte departe de ambele repere. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru sfârșitul lui 2026 o rată a șomajului înregistrat de 8,2% în județul Vaslui. Pentru regiunea Nord-Est estimarea este de 4,5%, iar pentru România de 3,2%. Cei 8,2% reprezintă o prognoză CNSP, nu o țintă administrativă pentru AJOFM Vaslui. La 30 iunie, județul era la 8,92%. Diferența față de valoarea prognozată pentru sfârșitul anului este de 0,72 puncte procentuale. Ca reper, între iunie și decembrie 2025, rata publicată a șomajului din Vaslui a coborât de la 9,16% la 8,90%, adică cu 0,26 puncte. Numărul șomerilor s-a redus atunci de la 9.828 la 9.671, cu 157 de persoane. Diferența de 0,72 puncte dintre iunie 2026 și prognoza pentru sfârșitul anului este, ca amplitudine, de aproximativ 2,8 ori mai mare decât reducerea de 0,26 puncte înregistrată între iunie și decembrie 2025.

Prognoza vede 1.000 de șomeri mai puțin până la sfârșitul anului

Comparația descrie însă numai distanța dintre valori. Nu demonstrează că prognoza CNSP nu se poate confirma. Prognoza oferă și un indicator mai direct. Pentru Vaslui, CNSP estimează pentru 2026 aproximativ 8.700 de șomeri înregistrați. La 30 iunie erau 9.697. Dacă valoarea de 8,7 mii este tratată ca 8.700, diferența este de aproximativ 1.000 de persoane, mai exact 997. Raportată la efectivul din iunie, reprezintă aproximativ 10,3%. și aici este necesară o precauție metodologică. Valoarea CNSP este exprimată în mii de persoane și reprezintă o prognoză, nu un prag pe care AJOFM trebuie să îl atingă. Există chiar și un precedent recent care împiedică declararea prognozei drept nerealistă. Pentru sfârșitul lui 2025, CNSP estimase pentru Vaslui o rată a șomajului de 9,3%. Valoarea efectiv publicată ulterior de ANOFM a fost 8,90%, cu 0,40 puncte procentuale sub prognoză. Prognozele sunt estimări construite pe ipoteze economice și demografice, nu rezultate care trebuie atinse la virgulă. Pentru 2026, întrebarea este dacă evoluția pieței muncii din următoarele luni va duce rata și efectivul șomerilor spre valorile estimate de CNSP. După primul semestru, numărul șomerilor nu a scăzut față de decembrie. În același timp, ITM Vaslui consemnează deja trei angajatori care au notificat concedieri colective pentru 169 de salariați. Toți provin din sectorul confecțiilor.

Șomaj-record, dar firmele nu găsesc oameni. Paradoxul pieței muncii din Vaslui

Datele oficiale spun însă doar o parte a poveștii. Pentru a afla cum se vede situația dinspre mediul de afaceri, „Vremea Nouă” a solicitat punctul de vedere al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui asupra dificultăților cu care se confruntă firmele și a perspectivelor pieței muncii în perioada următoare. „Din păcate, reducerea comenzilor, scăderea drastică a activității și problemele economico-financiare nu sunt fenomene punctuale, ci indică probleme mai profunde pentru anumite ramuri ale economiei județului, în special pentru industria ușoară. Abundența pe piață a produselor din China, la prețuri foarte mici comparativ cu cele de pe piața europeană, chiar dacă vin la pachet cu o calitate mai scăzută a acestora, face ca tot ceea ce se produce pe continentul nostru și, în special la noi, să nu mai poată fi competitiv. Din nefericire, calitatea produselor nu mai este unul din factorii determinanți în achiziții, accentul punându-se pe prețul cât mai redus. Ori, în aceste condiții, când prețul materiilor prime crește, când utilitățile la noi sunt la un nivel-record, aș putea spune, când taxele pe muncă cresc, cum ar putea produsele noastre să mai fie competitive pe aceeași piață? Chiar și partea de lohn, care are un segment de piață destul de fidel, migrează către alte zone, unde taxele, atât pe muncă, cât și pe capital sunt mai scăzute, pentru a se putea încadra în marjele oferite de către producători”, a evidențiat Claudiu Scoipan, secretar general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui. La dificultățile economice se adaugă un paradox al pieței muncii locale. Vasluiul are cea mai ridicată rată a șomajului din țară, dar firmele spun că găsesc tot mai greu oameni care să răspundă cerințelor locurilor de muncă disponibile. „Din experiența de zi cu zi a mediului de afaceri cu piața muncii, vă pot spune că antreprenorii nu reușesc să găsească forță de muncă care să se plieze pe necesitățile acestora. Chiar dacă nivelul șomajului este unul foarte ridicat, se pare că nu mai există nici acea dorință de muncă la românii noștri. Avem antreprenori, membri ai Camerei de Comerț, Industrie si Agricultură Vaslui, care ne-au semnalat ca oricât de mult ar oferi, nu reușesc să găsească persoane care să lucreze în condițiile cerute. Pentru că dacă i se oferă unui angajat tot ceea ce dorește, totul se năruie când îi sunt comunicate și cerințele angajatorului pentru acel post. Iar acest lucru se manifestă atât la munca calificată, cât și la cea necalificată. Din acest motiv, tot mai mulți antreprenori iau în calcul forța de muncă din străinătate în detrimentul celei de la noi. Așa că nu prevedem, pe termen scurt, o modificare în bine a ratei șomajului. Din contră, cred că aceste concedieri din sectorul industriei ușoare vor urca rata șomajului la cote și mai mari decât în prezent”, a adăugat Claudiu Scoipan.