Ce buget ar avea pe mână primarii din județ dacă s-ar baza doar pe încasări? Cinci comune ar rămâne cu bugete de câteva milioane de lei!

SĂRĂCIE LUCIE… Cât de „bogate” sunt, de fapt, comunele din județul Vaslui? O modalitate de a vedea situația este să scoatem din ecuație banii primiți de la stat și de la Consiliul Județean și să ne uităm doar la veniturile pe care administrațiile locale reușesc să le genereze singure. Unele comune ar avea la dispoziție doar câteva milioane de lei pentru toate serviciile publice, salarii, întreținere și investiții. Ferești este exemplul cel mai spectaculos. Potrivit datelor analizate în 2026 pe baza celui mai recent exercițiu financiar complet disponibil la acel moment, comuna a realizat venituri proprii de doar 1.595.493 de lei. O situație asemănătoare se întâlnește în Gârceni, una dintre comunele cu cele mai reduse capacități de a genera venituri proprii. Datele financiare analizate în 2026 au plasat comuna în partea de jos a clasamentului național al veniturilor proprii. O altă modalitate de a măsura dependența unei comune de banii externi este să comparăm veniturile proprii cu cheltuielile salariale. În cazul Coroiești, cheltuielile cu salariile au reprezentat, potrivit datelor analizate pentru ultimul exercițiu complet, aproximativ 354% din veniturile proprii. La Pogonești, procentul a fost de aproximativ 284%. Asta înseamnă că, în aceste cazuri, veniturile generate local nici măcar nu ar fi suficiente pentru plata salariilor aparatului administrativ, fără completarea lor din alte surse.

Atunci când se vorbește despre bugetul unei primării, suma totală poate induce în eroare.Un buget de 10, 15 sau chiar 20 de milioane de lei nu înseamnă că administrația locală produce acei bani. O parte importantă poate veni din TVA, cote defalcate din impozitul pe venit, subvenții, fonduri repartizate de Consiliul Județean sau proiecte cu finanțare europeană și guvernamentală. Așa că apare normal întrebarea: Cîți bani ar avea comuna dacă ar trebui să se descurce exclusiv cu veniturile generate local? Răspunsul, în cazul mai multor comune din Vaslui, este: mult mai puțini decât arată bugetul total. Datele analizate pentru administrațiile locale vasluiene arată o dependență puternică de finanțările externe. Un document guvernamental din 2026 arată că în numeroase comune mici din Moldova, mai puțin de 20% din bugetul de funcționare este generat local, restul fiind acoperit prin sume defalcate din TVA și subvenții.

Ferești – aproximativ 1,6 milioane de lei din propriile venituri

Ferești este exemplul cel mai spectaculos. Potrivit datelor analizate în 2026 pe baza celui mai recent exercițiu financiar complet disponibil la acel moment, comuna a realizat venituri proprii de doar 1.595.493 de lei. Cu alte cuvinte, dacă administrația ar trebui să funcționeze exclusiv din banii generați local, ar avea la dispoziție aproximativ 1,6 milioane de lei pe an. Pentru o primărie, aceasta este o sumă extrem de mică. Din acești bani trebuie finanțate cheltuielile administrației, serviciile publice locale și o parte din întreținerea infrastructurii. În același timp, o comună are nevoie de drumuri, iluminat, școli, servicii sociale și investiții în rețele. Așadar, într-un asemenea scenariu, aproape orice investiție mai serioasă ar deveni imposibilă fără bani veniți de la București sau din proiecte cu finanțare externă.Datele publicate în februarie 2026 indicau Ferești drept localitatea cu cele mai mici venituri proprii din țară, într-un clasament realizat pe datele ultimului exercițiu financiar complet disponibil.

Gârceni – venituri proprii foarte mici

O situație asemănătoare se întâlnește în Gârceni, una dintre comunele cu cele mai reduse capacități de a genera venituri proprii. Datele financiare analizate în 2026 au plasat comuna în partea de jos a clasamentului național al veniturilor proprii. Gârceni este și una dintre localitățile vasluiene cu un nivel ridicat al indicelui de sărăcie, estimat la 88% într-un document guvernamental. Aici se vede foarte bine legătura dintre baza economică și capacitatea financiară a administrației. O comunitate săracă înseamnă, de regulă, mai puține firme, mai puține salarii mari, o bază mai mică de impozitare și, implicit, mai puțini bani care pot fi colectați local.

Fruntișeni – puțin peste 1,5 milioane de lei

Fruntișeni este un alt exemplu al fragilității financiare a unor comune vasluiene. Datele analizate pentru ultimul exercițiu financiar complet indicau venituri proprii de aproximativ 1,55 milioane de lei. La o asemenea valoare, administrația locală are un spațiu financiar foarte redus. Pentru comparație, doar o investiție importantă într-un drum comunal poate costa câteva milioane de lei. Asta înseamnă că o comună cu venituri proprii de ordinul 1-2 milioane de lei nu își poate finanța singură proiectele majore de infrastructură. Este nevoie de programe precum Anghel Saligny, PNRR, fonduri europene sau alocări de la bugetul de stat.

Comunele mici, dependente de banii de la stat

Problema nu este limitată la cele trei localități menționate. În județul Vaslui există un grup consistent de comune în care veniturile proprii sunt prea mici pentru a susține integral funcționarea administrației. Datele publicate în 2026 arată, de exemplu, că la Todirești erau estimate încasări din impozitul pe venit de doar aproximativ 360.000 de lei, însă comuna a primit 1,139 milioane lei din cota de echilibrare. La Tăcuta, încasările estimate din impozitul pe venit erau de aproximativ 266.000 de lei, în timp ce alocarea pentru echilibrare a ajuns la 1,095 milioane lei. La Pușcași, aproximativ 329.000 de lei încasați din impozitul pe venit au fost completați cu o alocare de circa 1,4 milioane de lei. Iar la Iana, la aproximativ 411.000 de lei venituri estimate din impozitul pe venit s-a adăugat o alocare de 1,417 milioane de lei. Cifrele arată cât de mare poate fi diferența dintre ce produce localitatea și ce are efectiv la dispoziție în buget.

Coroiești și Pogonești – când salariile depășesc veniturile proprii

ANOMALIE… O altă modalitate de a măsura dependența unei comune de banii externi este să comparăm veniturile proprii cu cheltuielile salariale. În cazul Coroiești, cheltuielile cu salariile au reprezentat, potrivit datelor analizate pentru ultimul exercițiu complet, aproximativ 354% din veniturile proprii. La Pogonești, procentul a fost de aproximativ 284%. Asta înseamnă că, în aceste cazuri, veniturile generate local nici măcar nu ar fi suficiente pentru plata salariilor aparatului administrativ, fără completarea lor din alte surse. Este probabil cel mai puternic indicator al dependenței financiare. Dacă o primărie ar trebui să plătească salariile exclusiv din ceea ce colectează local, în astfel de comune banii s-ar termina cu mult înainte de a putea fi finanțate drumurile, iluminatul, școlile sau alte investiții. Ce s-ar întâmpla dacă banii de la stat ar dispărea? Să presupunem că, de mâine, fiecare comună din județ ar trebui să trăiască exclusiv din taxele și impozitele locale, veniturile din proprietate și celelalte venituri pe care le generează direct. Pentru unele comune, bugetele s-ar prăbuși. O administrație care astăzi operează cu un buget de 10 milioane de lei ar putea rămâne cu doar 2-3 milioane. Una care are 15 milioane ar putea coborî la câteva milioane. Iar pentru localitățile precum Ferești sau Fruntișeni, vorbim despre bugete proprii de aproximativ 1,5-1,6 milioane de lei. Într-un asemenea scenariu, investițiile majore ar deveni practic imposibile.