Local

Campania de recoltare a pãioaselor a ajuns la 70%, dar pretul grâului a rãmas acelasi ca acum 10 ani

PROBLEME… Ultimele raportãri ale fermierilor din judetul Vaslui indicã faptul cã recoltarea la pãioase, rapitã si mazãre a ajuns la 70% din suprafata totalã aflatã în culturã, de 115.979 ha. Mai exact, pânã în prezent, au fost recoltate aproximativ 80.000 de hectare. Dintre acestea, 36.955 ha au fost cultivate cu grâu, 26.512, cu rapitã, 12.686 cu orz, 1.633 ha cu orzoaicã de primãvarã, 853 cu ovãz, 662 ha cu mazãre, 372 ha cu triticale, 213 cu orzoaicã de toamnã si celelalte cu secarã. Productiile medii obtinute la nivelul judetului pânã la aceastã datã sunt de 4.630 kg/ha la grâu, 4.328 kg/ha la orz, 2.604 kg/ha la rapitã, 3.128 kg/ha la triticale, respectiv 2.273 kg/ha la mazãre. Dar, ca si în anii din urmã, fermierii vasluieni se confruntã cu aceeasi problemã ce tine de pretul mic la cereale si costurile mari pentru înfiintarea si întretinerea culturilor. Pretul grâului a fost de 0,82 de bani/kg si vorbim de grâul bun, cu proteinã aferentã. În aceste conditii, fermierii reusesc cu greu sã fie eficienti din punct de vedere economic. La debutul campaniei de recoltare a culturilor de toamnã, am stat de vorbã cu doi dintre cei mai cunoscuti fermieri din judetul Vaslui: Emil Enache si Florin Pârgaru. Ambii au spus cã politicienii români nu se apleacã deloc asupra problemelor cu care se confruntã fermierii, iar subventia de 30 de bani pe litrul de motorinã este praf în ochi si un subiect iritant asupra cãruia nu meritã sã te apleci în conditiile în care pretul unui litru de motorinã, la pompã, se apropie de 12 lei. „E o poveste tristã pentru toti cei care muncesc pãmântul si 30 de bani reducere pentru un litru de motorinã, în conditiile în care aceasta costã mai mult de 11 lei, e un fir de nisip aruncat în desert. Dacã se va continua în acest ritm, atunci riscãm sã ajungem si la o crizã alimentarã. Din pãcate, politicienii nostri nu iau în calcul cã existã riscul ca unii fermieri sã renunte sã mai tinã pe linia de plutire astfel de afaceri si sã renunte. Fermele trebuie sã fie tinute în functiune pentru a asigura hrana tãrii. Nu o vom face si greul îl vom resimti abia din toamnã. Deocamdatã, fermierii mai au rezerve de grâu pentru piatã. Si asta pentru cã l-au mai tinut în speranta cã va mai creste pretul grâului, dar acest lucru nu s-a întâmplat si acum vând tot ce mai au sã-si acopere cheltuielile.

5 comentarii

  1. Uitați-vă numai la polonezi, nivelul de trai mult mai mare, salariile mai mari decât la noi și alimentele sunt aproape la jumătate de preț față de noi
    Ceva e defect foarte tare la noi, dacă o țin tot așa ei nici să exporte n-o să aibă unde

  2. Anul agricol 2025 – 2026 este unul excepțional de bun nu doar pentru fermierii vasluieni, ci pentru fermieri de la nivelul întregii regiuni agricole a Moldovei. Pe lângă problemele ridicate de autorul articolului, mai riidc una, anume STOCAREA în SILOZURI a surplusului produselor agricole brute (precum grâu, porumb, floarea soarelui, etc), astfel încât aceste să fie păstrat și vândut atunci când piața bursieră oferă prețuri avantajoase.

    În acest an, în condițiile în care Europa Occidentală se confruntă cu grave probleme nu doar meteorologice, ci și de natură agrometeorologică (secetă, temperaturi excesive etc), deci și de productivitate agricolă redusă, vor fi disponibile silozuri chiar pentru stocarea produselor românești. Ca de fiecare dată când în România anul agricol este bun, iată, samsarii vor duce acolo grâu produs în România, dar pe care ulterior îl vom *importa*, de exemplu, din Franța sau Germania..

  3. Nu se uita ca agricultura este cea mai susținută ramura a economiei prin subvenții la motorina la suprafață tot felul de facilități și beneficii din bugetul statului rambursări de tva despăgubiri de secetă etc dar ea este măcinată de evaziune fiscală și muncă la negru nu aduce plus valoare economiei nu creează locuri de munca bine plătite nu dezvolta zonele rurale. Mergeți la țară sa vedeți ce averi colosale au adunat fermierii de pe terenul țăranilor amărâți cărora le dau arenda mizerabilă. Dacă nu era rentabil nu mai făceau miliarde, ăștia știu doar sa se plângă dar au jepanele de sute de mii de euro bucata.

    1. Poate arendele au rămas ca acum 10 ani, oe care și alea nu le prea plătiți 😁
      În agricultură nu este o singură subvenție ci zeci de tipuri subvenții cu plăți și scheme de sprijin, și aproape toate in euro , deci din start n-au cum să fie ca acum 10 ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button