Aproape un sfert dintre salariații din Vaslui sunt plătiți cu salariul minim. Cine câștigă și cine pierde după majorarea de la 1 iulie

BANI… 3,3 milioane de lei în plus, în fiecare lună. Atât ar putea costa majorarea salariului minim pentru angajatorii din județul Vaslui. În spatele acestei estimări, se află 11.748 de salariați remunerați cu salariul minim și 2.719 firme și instituții care vor suporta cheltuieli salariale mai mari începând cu 1 iulie. Datele obținute de „Vremea Nouă” de la Inspectoratul Teritorial de Muncă arată amploarea fenomenului într-un județ în care aproape unul din patru angajați este plătit cu salariul minim. Profesorul universitar Radu Ciobanu, de la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București, explică ce consecințe poate avea această măsură pentru firme, investiții și piața muncii.

Peste 11.700 de vasluieni sunt direct vizați de majorare

Începând cu 1 iulie, salariul de bază minim brut garantat în plată va fi de 4.325 de lei, față de 4.050 de lei în prezent. Majorarea este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, act normativ care stabilește și noul tarif minim orar, de 25,949 lei, calculat pentru un program mediu de lucru de 166,667 ore pe lună. Pentru salariați, vestea înseamnă un venit mai mare, însă creșterea netului nu urmează în totalitate majorarea salariului brut. Dacă până acum un angajat remunerat cu salariul minim încasa 2.574 de lei, de la 1 iulie va primi 2.699 de lei, adică cu 125 de lei mai mult. În timp ce salariul brut crește cu aproximativ 6,8%, venitul net avansează cu aproape 4,9%, diferența fiind explicată atât de contribuțiile datorate statului, cât și de reducerea facilității fiscale aplicate salariului minim.

La nivelul județului Vaslui, efectele acestei măsuri îi privesc direct pe 11.748 de salariați remunerați în prezent cu salariul minim, potrivit situației centralizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) la data de 22 iunie 2026. Aceștia lucrează la 2.719 angajatori, ceea ce arată că impactul majorării se va resimți în aproape toate sectoarele economiei locale.

Dimensiunea fenomenului este evidențiată și de celelalte date puse la dispoziție de ITM. Județul Vaslui numără 50.633 de salariați activi, 57.201 contracte individuale de muncă și 7.223 de angajatori activi, potrivit datelor din Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES). Cu alte cuvinte, aproximativ unul din patru salariați cu contract individual de muncă din județ este plătit cu salariul minim, o pondere care arată cât de importantă este această categorie salarială pentru piața locală a muncii. Inspecția Muncii precizează însă că registrul nu include funcționarii publici, militarii, personalul din justiție și alte categorii de lucrători care nu își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă.

Pentru firme, nota de plată este mult mai mare

Dacă pentru angajați cîștigul net este de 125 de lei pe lună, pentru angajatori efortul financiar este semnificativ mai ridicat. În prezent, costul salarial complet al unui angajat plătit cu salariul minim este de 4.134 de lei. După intrarea în vigoare a noii hotărâri de guvern, acesta va ajunge la 4.418 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 284 de lei pentru fiecare contract plătit la nivelul salariului minim. La prima vedere, diferența poate părea redusă. Pentru companiile care au însă zeci sau sute de salariați remunerați la acest nivel, impactul financiar devine unul important. Un angajator cu 50 de salariați plătiți cu salariul minim va suporta o cheltuială suplimentară de peste 14.000 de lei în fiecare lună, ceea ce înseamnă peste 170.000 de lei într-un an, fără a lua în calcul eventualele majorări acordate și celorlalți angajați pentru menținerea diferențelor din grilele de salarizare. Într-un județ precum Vaslui, unde numeroase firme activează în comerț, transporturi, agricultură, servicii sau industria alimentară, iar marjele de profit sunt adesea reduse, această majorare reprezintă o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri.

Raportat la cei 11.748 de salariați remunerați în prezent cu salariul minim și la creșterea costului salarial cu 284 de lei pentru fiecare contract, angajatorii din județul Vaslui ar putea suporta un efort financiar suplimentar de aproximativ 3,34 milioane de lei în fiecare lună. Estimarea este una teoretică, realizată pe baza structurii actuale a pieței muncii și a diferenței dintre vechiul și noul cost salarial. Pentru multe companii, astfel de calcule reprezintă punctul de plecare în actualizarea bugetelor de venituri și cheltuieli. Totuși, dincolo de costurile suportate de angajatori, majorarea salariului minim poate genera și efecte favorabile, prin stimularea consumului intern și creșterea veniturilor bugetare din taxe și contribuții, în măsura în care economia locală va reuși să absoarbă aceste costuri fără reducerea locurilor de muncă sau a investițiilor.

Facilitatea fiscală se reduce de la 300 la 200 de lei

Majorarea salariului minim vine însă la pachet cu o modificare fiscală mai puțin favorabilă pentru salariați. Dacă în prima jumătate a anului 2026 suma de 300 de lei din salariul minim era scutită de impozit pe venit și contribuții sociale, începând cu 1 iulie această facilitate se reduce la 200 de lei, potrivit prevederilor OUG nr. 89/2025, cunoscută și sub denumirea de „ordonanța-trenuleț”. Astfel, deși salariul brut crește cu 275 de lei, reducerea facilității fiscale face ca salariul net să crească cu doar 125 de lei. Concret, pentru salariații încadrați cu normă întreagă, la funcția de bază, nu se datorează impozit și contribuții sociale pentru suma de 200 de lei din salariu, însă numai dacă sunt îndeplinite simultan condițiile prevăzute de legislație. Prima condiție este ca salariul de bază brut înscris în contractul individual de muncă, fără sporuri și alte adaosuri, să fie egal cu salariul minim brut pe economie aflat în vigoare. A doua condiție este ca venitul brut lunar realizat, fără a include tichetele de masă, voucherele de vacanță sau indemnizația de hrană, să nu depășească 4.600 de lei în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026. Pentru intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2026, plafonul a fost de 4.300 de lei, iar suma neimpozabilă s-a ridicat la 300 de lei. Ordonanța prevede, de asemenea, că această facilitate fiscală se diminuează proporțional în funcție de perioada efectiv lucrată, data angajării, încetarea contractului de muncă sau situațiile în care salariul minim este acordat doar pentru o fracțiune din lună.

Comerțul, administrația și transporturile concentrează cei mai mulți salariați plătiți cu salariul minim

Statisticile transmise de Inspectoratul Teritorial de Muncă oferă și o imagine clară asupra domeniilor în care salariul minim este cel mai răspândit. Datele arată că fenomenul nu este specific doar mediului privat, ci se regăsește și în anumite segmente ale sectorului public și ale serviciilor sociale, ceea ce explică de ce efectele majorării se vor resimți în întreaga economie locală. La data de 22 iunie 2026, comerțul cu ridicata și cu amănuntul ocupa primul loc în clasamentul domeniilor cu cei mai mulți angajați cu salariul minim, respectiv 2.553 de persoane. Urmează administrația publică și apărarea, unde 2.063 de salariați sunt plătiți la acest nivel, apoi transportul și depozitarea, cu 1.298 de angajați, și industria prelucrătoare, cu 1.274 de persoane remunerate cu salariul minim.

În top se mai regăsesc sănătatea și asistența socială (882 de salariați), hotelurile și restaurantele (796), activitățile profesionale, științifice și tehnice (688), serviciile administrative și activitățile de suport (681), precum și agricultura, silvicultura și pescuitul, unde sunt înregistrați 659 de salariați remunerați cu salariul minim. O categorie distinctă este reprezentată de sectorul construcțiilor, unde figurează 2.264 de salariați remunerați cu salariul minim specific domeniului, în valoare de 4.582 de lei. Tot aici se regăsește și una dintre cele mai numeroase categorii de muncitori remunerați la acest nivel salarial.

Asistenții personali și șoferii domină clasamentul ocupațiilor

Statistica ITM arată și în ce profesii și meserii este cel mai des întâlnit salariul minim. De departe, cea mai numeroasă categorie este cea a asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, unde sunt înregistrate 2.502 contracte remunerate la salariul minim. Pe următoarele locuri se situează conducătorii auto pentru transport rutier de mărfuri (984 de salariați), muncitorii necalificați din construcții plătiți cu salariul minim specific sectorului (863), vânzătorii (832), lucrătorii comerciali (579), șoferii de autoturisme și camionete (483), agenții de securitate (432), manipulanții de mărfuri (368), ajutoarele de bucătar (227) și lucrătorii gestionari (210). Clasamentul confirmă că salariul minim continuă să fie concentrat în ocupații esențiale pentru funcționarea economiei locale, în special în comerț, transporturi, servicii și activități sociale.

Numărul salariaților plătiți cu salariul minim rămâne sub nivelul din 2023

Pentru a permite o comparație corectă între ani, datele de mai jos includ toate categoriile de salariu minim aflate în vigoare la data fiecărei raportări, respectiv salariul minim general și salariile minime diferențiate aplicabile, după caz, sectoarelor construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare. Comparativ cu anii anteriori, datele Inspectoratului Teritorial de Muncă arată că numărul salariaților remunerați cu salariul minim rămâne semnificativ sub nivelul înregistrat în 2023. Dacă la 22 iunie 2023 erau înregistrați 23.215 de salariați plătiți cu salariul minim, în iunie 2025, numărul acestora era de 15.187, iar la 22 iunie 2026 a ajuns la 14.257. Evoluția reflectă atât modificările succesive ale legislației privind salariul minim, inclusiv existența unor salarii minime diferențiate în anumite sectoare economice, cât și faptul că numeroși angajatori au majorat și salariile aflate imediat peste acest prag, pentru a păstra diferențele dintre posturile necalificate și cele care presupun calificare, experiență sau responsabilități suplimentare. În același timp, piața muncii din județ a rămas relativ stabilă. Numărul total al salariaților activi a scăzut ușor, de la 51.532 în iunie 2025 la 50.633 în iunie 2026. Și numărul contractelor individuale de muncă a înregistrat o diminuare modestă, de la 57.350 la 57.201, în timp ce numărul angajatorilor activi a coborât de la 7.261 la 7.223.

Agricultura și industria alimentară pierd salariul minim diferențiat

O altă schimbare importantă îi vizează pe angajatorii din agricultură și industria alimentară. Până acum, aceste sectoare beneficiau de un salariu minim distinct, stabilit la 4.050 de lei. Începând cu 1 iulie 2026, această excepție dispare ca urmare a prevederilor OUG nr. 29/2026, iar salariul minim din agricultură și industria alimentară va fi aliniat celui aplicabil întregii economii, respectiv 4.325 de lei. Executivul motivează măsura prin necesitatea eliminării diferențelor salariale dintre sectoare, în condițiile în care salariul minim general îl depășea deja pe cel aplicat în agricultură și industria alimentară. Astfel, prevederea care stabilea un nivel distinct pentru aceste domenii va fi abrogată începând cu 1 iulie.

Cresc și amenzile rutiere

Majorarea salariului minim produce efecte și în afara pieței muncii. Potrivit Codului rutier, valoarea unui punct-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut pe economie. Ca urmare, de la 1 iulie, valoarea unui punct-amendă va ajunge la 216,25 lei, ceea ce înseamnă că toate sancțiunile calculate în funcție de punctele-amendă vor deveni mai mari.

Economist ASE: „Vasluiul funcționează încă pe baza costului redus al forței de muncă”

Profesorul universitar Radu Ciobanu, de la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori FABBV din cadrul Academiei de Studii Economice din București, consideră că impactul majorării salariului minim va fi resimțit mult mai puternic în județe precum Vaslui decât în marile centre economice ale țării. „O economie în care aproximativ 23% din totalul forței de muncă active, adică 11.748 de salariați dintr-un total de 50.633, depinde direct de pragul minim legal de 4.050 de lei este o economie cu o vulnerabilitate majoră. Acest indicator arată clar că Vasluiul funcționează preponderent ca o economie cu valoare adăugată scăzută, unde competitivitatea se bazează încă pe costul redus al muncii. În acest context, majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 va avea un impact important în rândul antreprenorilor locali. Pentru economia generală a județului, principalul efect va fi cel de compresie a grilelor salariale: distanța dintre un muncitor necalificat și unul calificat sau cu vechime se îngustează periculos de mult, putând genera demotivare profesională și o uniformizare în jos a pieței muncii”, a declarat, pentru „Vremea Nouă”, prof. univ. dr. Radu Ciobanu.

Când salariile cresc mai repede decât economia

În opinia economistului, cele mai expuse vor fi întreprinderile mici și mijlocii: „Pentru marile corporații din polurile economice dezvoltate, un plus de 284 de lei per contract este un cost perfect posibil. Însă în Vaslui, unde cifra de afaceri a companiilor locale reprezintă sub 0,6% din totalul național, majoritatea celor 7.223 de angajatori sunt microîntreprinderi și IMM-uri cu marje de profit extrem de fragile. Într-o piață județeană unde puterea de cumpărare este oricum printre cele mai scăzute din România, firmele mici nu au capacitatea macroeconomică de a transfera acest cost suplimentar în prețul final al produselor sau serviciilor lor, pentru că riscă să își piardă clienții. Prin urmare, raportul menționat va mușca direct din capitalul de lucru și din profitabilitatea IMM-urilor vasluiene, vulnerabilizându-le în fața insolvențelor”. Potrivit profesorului, efectele s-ar putea vedea inclusiv în ritmul investițiilor: „Primul efect cert va fi înghețarea sau amânarea investițiilor programate. Într-o firmă mică, resursele financiare care ar fi trebuit să meargă către digitalizare, utilaje noi sau extindere vor fi deturnate către acoperirea diferențelor salariale impuse prin lege. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, riscul major nu este neapărat șomajul în masă, ci migrarea unei părți a activității economice spre zona gri sau neagră”.

Cât de pregătită este economia locală pentru salarii mai mari?

Profesorul Radu Ciobanu consideră că una dintre cele mai sensibile modificări este eliminarea salariului minim diferențiat pentru agricultură și industria alimentară, măsură care, în opinia sa, va fi resimțită mai ales în județele cu profil agricol, precum Vasluiul. „Pentru un județ cu un pronunțat profil agrar și cu o industrie prelucrătoare strâns legată de resursele locale, eliminarea acestui diferențial este o lovitură extrem de dură. Acest tip de facilitate fiscală nu a fost un privilegiu, ci un scut, un sprijin menit să compenseze riscurile majore specifice acestor sectoare: sezonalitatea accentuată, dependența totală de condițiile climatice și volatilitatea prețurilor la materiile prime agricole. Alinierea forțată la salariul minim general elimină dintr-un condei competitivitatea producătorilor agroalimentari vasluieni în raport cu produsele din import, care vin adesea din țări cu scheme de sprijin mult mai agresive. Deși pe hârtie măsura pare o uniformizare echitabilă a pieței muncii, în realitatea din teren ea va crea dificultăți economice severe, forțînd unii procesatori sau fermieri locali fie să restrângă suprafețele și producția, fie să majoreze prețurile la raft pentru produsele de bază, alimentând inflația locală”, a punctat acesta.

Din perspectiva economistului, simpla majorare administrativă a salariului minim nu poate produce, de una singură, o creștere sustenabilă a nivelului de trai. Ea trebuie însoțită de politici publice care să stimuleze investițiile și creșterea productivității. „Din punct de vedere macroeconomic, majorarea exclusiv administrativă a salariului minim, neînsoțită de politici de stimulare a producției, nu este oportună. Dacă salariatul primește cîțiva lei în plus, dar acei bani sunt imediat înghițiți de scumpirile generate chiar de creșterea costurilor firmelor, puterea reală de cumpărare rămâne neschimbată sau chiar scade. Pentru ca nivelul de trai să crească sustenabil, această măsură ar trebui dublată urgent de un pachet de politici macro-regionale cum ar fi facilități fiscale directe și granturi pentru IMM-urile locale care investesc în automatizare și tehnologii cu valoare adăugată mare și accelerarea marilor proiecte de infrastructură”, a menționat prof. univ. dr. Radu Ciobanu.