Agricultura vasluianã, la raport: anul 2025 a însemnat productii mai mici la porumb, sorg si mazãre boabe, pe fondul factorilor naturali de risc tot mai agresivi

CIFRE… Pe fondul accentuãrii dificultãtilor provocate, în ultimii 5-6 ani, de amplificarea fenomenelor climatice extreme cum ar fi seceta, precipitatiile torentiale, vijeliile sau grindina, asociat consecintelor evenimentelor/crizelor geopolitice, militare, sanitare ori economice, în anul 2025, fermierii vasluieni au fost supusi unui examen extrem de dificil în ceea ce priveste activitatea de productie agricolã. De modul cum au învãtat lectiile precedentilor ani agricoli si cum si-au adaptat strategiile, a depins reusita în productie si eficienta economicã din fermele lor. Datele statistice publicate, miercuri, de Gigel Crudu, seful Directiei pentru Agriculturã Judeteanã Vaslui, aratã cã stresul hidric si termic au lovit puternic în productiile la porumb, sorg si mazãre boabe, în timp ce la cerealele pãioase s-a constatat o stabilitate a productiilor, cu usoare cresteri la grâul de toamnã, ovãz si rapitã. Fenomenele hidrometeorologice extreme din lunile aprilie-mai ale anului trecut, constând în înghetul târziu de primãvarã, au provocat pagube semnificative culturilor agricole si livezilor din 18 UAT-uri ale judetului, nivelul pierderilor ridicându-se la peste 2,7 milioane lei.

Conform Protocolului încheiat între Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale si Institutul National de Statisticã, Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale, prin intermediul directiilor pentru agriculturã judetene, are responsabilitatea realizãrii unor cercetãri statistice. Rezultatele acestora constituie baza pentru fundamentarea strategiilor de dezvoltare si a prognozelor pentru luarea deciziilor guvernamentale, elaborarea cercetãrilor stiintifice, informarea opiniei publice si cooperarea internationalã în domeniul statisticii.

Sorgul, productie de trei ori mai micã fatã de anul 2021

În judetul Vaslui, sectorul agricol acoperã o suprafatã totalã de 401.576 ha, dintre care 357.518 ha apartin mediului privat, iar 44.058 ha sectorului de stat. Din totalul suprafetei agricole, 292.748 ha (73%) reprezintã teren arabil, 94.370 ha (23%) sunt ocupate de pãsuni si fânete, 11.842 ha (3%) de vitã-de-vie, iar 2.616 ha (1%) de livezi si arbusti fructiferi. Fatã de productia medie obtinutã într-un an normal din punct de vedere climatic (2021), productiile medii obtinute la principalele culturi, în anul 2025, au fost urmãtoarele: grâu de toamnã (4.668 kg/ha), triticale (4.030 kg/ha), orz (4.446 kg/ha), orzoaicã de toamnã (3.677 kg/ha), orzoaicã de primãvarã (2.633 kg/ha), ovãz (2.267 kg/ha), porumb (3.752 kg/ha), sorg (1.968 kg/ha), mazãre boabe (1.113 kg/ha), floarea soarelui (2147 kg/ha), rapitã (2.770 kg/ha). Anul 2025 evidentiazã o evolutie neuniformã a productiilor agricole comparativ cu anul 2021. Cerealele pãioase prezintã, în general, o stabilitate a productiilor, cu usoare cresteri la grâul de toamnã, ovãz si rapitã. Se remarcã scãderi moderate la triticale, orz si orzoaicã, fãrã a afecta însã semnificativ nivelul general al productiei. Cele mai accentuate diminuãri ale productiei se înregistreazã la porumb, sorg si mazãre boabe, culturi sensibile la stresul hidric si termic, unde valorile din 2025 sunt considerabil inferioare celor din 2021.

Fertilizatorii câstigã din ce în ce mai mult teren

În anul agricol 2024-2025, fertilizarea s-a realizat pe o suprafatã totalã de 81.297 ha, reprezentând aproximativ 20% din suprafata agricolã a judetului, cu o cantitate medie de 153 kg/ha substantã activã. La cultura grâului, fertilizarea a acoperit 49% din suprafata cultivatã, cu o dozã medie de 170 kg/ha substantã activã. În cazul porumbului, au fost fertilizate 12.837 ha, respectiv 19% din suprafata cultivatã, cu o cantitate medie de 146 kg/ha substantã activã. Pentru cultura florii-soarelui, fertilizarea s-a aplicat pe o suprafatã de 16.940 ha, reprezentând 33% din suprafata cultivatã, cu o dozã medie de 124 kg/ha substantã activã.

La intrarea în iarnã, doar 79% din culturi erau rãsãrite

Suprafata totalã însãmântatã în toamna anului 2025 se ridicã la 114.563 ha, structuratã astfel: 32.842 ha cultivate cu rapitã, 66.392 ha cu grâu, 122 ha cu secarã, 713 ha cu triticale, 13.885 ha cu orz, 183 ha cu orzoaicã de toamnã, 203 ha ocupate de legume (ceapã si usturoi) si 223 ha cu plante de nutret. Din suprafata totalã de 114.563 ha ocupatã cu culturi de toamnã, 97.509 ha (85%) sunt gestionate de exploatatii agricole comerciale, respectiv societãti comerciale si agricole, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale si familiale, precum si unitãti de cercetare, în timp ce 17.054 ha (15%) apartin producãtorilor agricoli individuali. Conform lucrãrii statistice „Balanta suprafetelor arabile si inventarierea culturilor însãmântate în toamnã”, realizatã pe baza informatiilor colectate de la 600 de exploatatii agricole comerciale si prin date furnizate de unitãtile administrativ-teritoriale pentru terenurile gospodãriilor populatiei, la intrarea în iarnã starea de vegetatie a culturilor era urmãtoarea: 79,25% rãsãrite, 13,53% partial rãsãrite si 7,22% nerãsãrite. În ceea ce priveste structura soiurilor utilizate la semãnatul de toamnã, la grâu, soiul Glosa rãmâne cel mai apreciat de fermieri, fiind însãmântat pe o suprafatã de 20.833 ha, reprezentând 31% din totalul suprafetei cultivate cu grâu. Urmeazã soiul PG102, cu 12.983 ha (20%), si soiul Avenue, pe 8.292 ha (12%). Suprafata arabilã rãmasã pentru însãmântãrile de primãvarã este de 145.890 ha. Structura culturilor planificate pentru aceastã perioadã este urmãtoarea: porumb 74.600 ha, floarea soarelui 50.887 ha, orzoaicã de primãvarã 2.573 ha, ovãz 1.720 ha, soia 110 ha, sfeclã de zahãr 141 ha, mazãre boabe furajerã 1.371 ha, cartofi 849 ha, legume în câmp si solarii 3.524 ha, diferenta fiind propusã pentru alte culturi.

Factorii naturali de risc au produs pagube însemnate în anul agricol 2024-2025: livezile din comunele Albesti si Muntenii de Jos, cele mai afectate

RAPORT…Fenomele hidrometeorologice extreme din lunile aprilie-mai ale anului trecut, constând în înghetul târziu de primãvarã, au provocat pagube semnificative culturilor agricole si livezilor din mai multe localitãti ale judetului. În baza rapoartelor operative transmise de la nivelul U.A.T.-urilor: Tutova, Botesti, Deleni, Bãlteni, Solesti, Laza, Perieni, Ivãnesti, Vulturesti, Albesti, Muntenii de Jos, Duda Epureni, Delesti, Pogana, Zorleni, Bãcani, Hoceni si Vutcani au fost efectuate deplasãri în teren pentru constatarea si evaluarea acestor daune. Echipele de specialisti au colaborat cu reprezentatii autoritãtilor publice locale pentru a evalua situatia si a întocmi procesele-verbale privind pagubele produse celor 741 de ha, din care 203,78 ha cultivate cu rapitã si 537,31 ha cu livezi, iar din suprafata ocupatã cu livezi, cele mai afectate specii fiind ciresul, visinul, mãrul si prunul. „Fenomenul de înghet târziu de primãvarã înregistrat în anul 2025 a avut un impact semnificativ asupra culturilor agricole si plantatiilor pomicole din judetul Vaslui, generând pierderi importante de productie. În urma sesizãrilor primite de la unitãtile administrativ-teritoriale si a deplasãrilor în teren efectuate de echipele de specialisti, au fost constatate si evaluate pagube pe suprafete extinse, afectând în principal culturile de rapitã si livezile, cu precãdere speciile pomicole sensibile la variatiile bruste de temperaturã. Activitatea de constatare si evaluare s-a desfãsurat în colaborare cu autoritãtile publice locale, fiind întocmite procese-verbale care au stat la baza centralizãrii datelor si a transmiterii acestora cãtre institutiile abilitate. Evaluãrile realizate au asigurat o imagine realã a efectelor fenomenului meteorologic extrem si au contribuit la fundamentarea mãsurilor de sprijin necesare pentru fermierii afectati”, a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. De asemenea, au fost efectuate deplasãri la 9 UAT-uri din judet (Lunca Banului, Vetrisoaia, Berezeni, Murgeni, Fãlciu, Șuletea, Vutcani, Dimitrie Cantemir, Gãgesti), unde s-au întocmit procese-verbale pentru suprafata de 1.217,25 ha afectate de fenomenul meteorologic de vânt puternic. În baza rapoartelor operative transmise de UAT-urile Ștefan cel Mare, Ivãnesti, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Vutcatni, Berezeni, Zorleni si Perieni, echipele de specialisti au efectuat deplasãri pe teren pentru a analiza impactul secetei pedologice asupra culturilor agricole si a documenta pagubele suferite. Au fost întocmite 20 de procese-verbale de constatare si evaluare. La nivelul judetului Vaslui, au fost depuse înstiintãri pentru suprafata totalã de 1606,86 ha, însã în urma constatãrilor fãcute în teren s-a concluzionat faptul cã pierderea de productie a fost sub 30% fatã de productiile medii stabilite în tehnologiile-cadru, astfel încât suprafetele nu au fost confirmate ca fiind afectate de secetã, în conformitate cu cerintele prevãzute de actul normativ.