Afaceri pe bani europeni: comuna Tăcuta își achiziționează propriul microbuz școlar, la un preț de trei ori mai mic față de cele cumpărate de CJ Vaslui

SE POATE ȘI ALTFEL, DOMNULE PREȘEDINTE TRIFAN!

DIN PROPRIUL BUZUNAR… Fondurile europene ar trebui să reprezinte cea mai eficientă metodă prin care comunitățile locale să beneficieze de investiții moderne, fără a împovăra bugetele locale. Numai că realitatea din teren este cu totul altfel. De ani de zile, românii au asistat la achiziții publice în care, odată ce apare eticheta „fonduri europene”, prețurile cresc spectaculos, iar cîștigătorii licitațiilor par să fie aproape întotdeauna aceiași „băieți deștepți”, conectați la contractele cu statul. Un exemplu analizat recent de redacția Vremea Nouă este proiectul derulat de Consiliul Județean Vaslui pentru achiziția a 30 de microbuze electrice destinate transportului elevilor din mediul rural. Proiectul, finanțat din fonduri europene, a fost prezentat drept un succes administrativ, însă cifrele arată cu totul altceva. Potrivit datelor oficiale, pentru județul Vaslui au fost solicitate microbuze electrice de 16Â1 locuri, conform analizei realizate de Inspectoratul Școlar Județean. Valoarea estimată a fiecărui vehicul a fost stabilită la aproximativ 249.000 de euro, fără TVA, pe baza ofertelor de piață și a cerințelor impuse de Ministerul Educației. În urma procedurii de licitație, primul contract, semnat la 26 noiembrie 2024, a fost atribuit firmei SC Aveuro Internațional SRL, care a livrat 24 de microbuze la un preț unitar de 999.999 de lei fără TVA. Ulterior, din economiile rezultate în urma licitației, Consiliul Județean Vaslui a achiziționat încă șase microbuze, printr-un al doilea contract semnat în iunie 2025. La prima vedere, totul pare în regulă. Licitație organizată, economii realizate, mai multe unități administrativ-teritoriale beneficiare.

Comparația cu o achiziție realizată exclusiv din bugetul unei primării schimbă însă complet datele problemei. Comuna Tăcuta nu s-a numărat printre cele 30 de localități care au primit microbuze prin proiectul Consiliului Județean. Motivele pentru care această comună nu a fost inclusă pe lista beneficiarelor nu au fost făcute publice, însă în spațiul local au apărut inclusiv speculații potrivit cărora apartenența politică a primarului, ales din partea AUR, ar fi putut cântări în această decizie.

Cert este că administrația locală nu a așteptat un nou proiect european. Primarul Petrică Tudose a decis să cumpere un microbuz școlar din fondurile proprii ale comunei. Achiziția este una care merită analizată atent și asta pentru că Primăria Tăcuta a cumpărat un microbuz școlar cu 21 de locuri, deci cu o capacitate mai mare decât cele achiziționate prin Consiliul Județean, pentru suma de 75.000 de euro, TVA inclus. Așadar, pe de o parte, avem Consiliul Județean Vaslui, care cumpără microbuze electrice de 16Â1 locuri la un preț de aproape 250.000 de euro fără TVA, iar pe de alta parte avem o primărie care cumpără un microbuz de 21 de locuri cu doar 75.000 de euro, TVA inclus. E important să precizăm că există și o diferență importantă: vehiculul cumpărat de Primăria Tăcuta nu este electric. Tehnologia electrică este mai scumpă, iar bateriile reprezintă o parte semnificativă din cost. Însă chiar și luând în calcul acest aspect, diferența tot rămâne una uriașă. Practic, pentru prețul unui singur microbuz electric achiziționat prin proiectul european ar putea fi cumpărate aproximativ trei microbuze convenționale similare ca destinație și chiar cu o capacitate mai mare. 

O situație des întâlnită în toată țara

Fenomenul nu este nou. În ultimii ani avem numeroase exemple în care investițiile finanțate din fonduri europene au costat considerabil mai mult decât lucrări similare realizate din bugetele locale. Explicațiile invocate sunt aproape întotdeauna aceleași: standarde mai ridicate, cerințe tehnice speciale, garanții extinse, dotări suplimentare sau costuri de implementare. Totuși, atunci când diferențele de preț sunt de două-trei ori mai mari, nu poți să nu te întrebi cine sunt adevărații beneficiari ai acestor proiecte. Mai ales că ele sunt promovate ca exemple de bună practică și de utilizare eficientă a banului public. 

Lecție de bună practică predată de comuna Tăcuta

În cazul Vasluiului, afacerea “Microbuzul” poate fi privită din două perspective. Prima este cea oficială: 30 de comune beneficiază în prezent de mijloace moderne de transport pentru elevi, fără ca administrațiile locale să suporte costurile din propriile bugete. A doua perspectivă este cea a contribuabilului care privește cifrele. Acesta vede un microbuz cumpărat de o comună cu 75.000 de euro și alte microbuze achiziționate prin fonduri europene la valori de peste trei ori mai mari. Iar această diferență nu poate să nu ridice întrebări. Putem vorbi, în acest caz, de un mecanism care transformă fondurile europene într-o sursă sigură de profit pentru firmele care cîștigă contractele publice? Cazul de la Tăcuta arată că, atunci când nu sunt fonduri europene iar administrația este obligată să cumpere din propriul buget, atenția la preț devine mult mai mare. În schimb, atunci când finanțarea vine prin proiecte generoase și contractele sunt derulate la nivel județean, costurile par să intre într-o altă logică, una în care diferențele de sute de mii de lei sunt considerate normale. Iar aceasta este, poate, adevărata problemă a României: nu faptul că accesăm fonduri europene, ci faptul că, prea des, ele devin terenul perfect pentru afaceri extrem de profitabile, în care eficiența banului public pare să conteze mai puțin decât valoarea contractelor.