Local

Vasluiul a rămas cu trei echipe în „Divizia B” a Bursei. De la febra cupoanelor și visul capitalismului popular, la ultimii jucători: o fabrică ce trăiește din export, o afacere cu chirii și o uzină care luptă să rămână pe linia de plutire

DIN GLORIA CUPOANELOR, ÎN LIGA MICĂ A BURSEI… Au fost vremuri când fabricile și societățile comerciale din Vaslui, Bârlad sau Huși ajungeau pe piața de capital prin privatizările anilor ’90, iar românii deveneau acționari cu ajutorul celebrelor cupoane. Trei decenii mai târziu, județul mai are doar trei reprezentante pe piața AeRO, sistem alternativ de tranzacționare (ATS) administrat de Bursa de Valori București: CONFECȚII VASLUI SA, MOLDOVA SA Vaslui și PETAL SA Huși. Toate trei joacă în ceea ce am putea numi, printr-o comparație fotbalistică, „Divizia B” a Bursei. Rapoartele pentru primul semestru din 2026 arată trei afaceri foarte diferite, dar cu rezultate care au un lucru în comun: profiturile sunt sub presiune, indiferent dacă veniturile cresc sau scad. Confecții Vaslui a realizat o cifră de afaceri de 9,4 milioane de lei, cu 6,16% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, însă profitul net s-a prăbușit cu 71%, până la aproximativ 517.000 de lei. Moldova SA, societate care cîștigă cei mai mulți bani din închirierea spațiilor comerciale, a raportat venituri în creștere cu 13,63%, dar un profit net de numai 53.000 de lei. Petal SA Huși, producător de utilaj petrolier și metalurgic, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 7,95%, până la 6,28 milioane de lei, și a încheiat primul semestru din 2026 cu o pierdere netă de 211 lei. Împreună, cele trei companii au o capitalizare bursieră de aproximativ 38,2 milioane de lei.

După trei decenii de privatizări, schimbări de proprietari și retrageri de la tranzacționare, Vasluiul încă apare pe tabela Bursei. Iar rezultatele celor trei companii listate la Bursă din județ – CONFECȚII VASLUI SA, MOLDOVA SA Vaslui și PETAL SA Huși – spun destul de multe despre economia locală. Dincolo de datele financiar-contabile, conducerea Confecții Vaslui descrie o industrie în care clienții occidentali reduc comenzile, iar unii aleg să plece în țări unde forța de muncă este mai ieftină. „La vremurile actuale e greu să-ți mai găsești clienți”, spune Ciprian-Ioan Jude, președintele Consiliului de administrație și directorul general al societății.

Anii ’90: o țară de acționari peste noapte

În anii ’90, pentru mulți români, Bursa de Valori nu însemna grafice, indici sau investiții financiare, ci celebrul cupon de privatizare. Prin intermediul acestuia primeau posibilitatea de a deveni acționari la fostele întreprinderi de stat, fără să fi cumpărat vreodată acțiuni și, de multe ori, fără să știe exact ce însemna acest proces. Unii își depuneau cupoanele la fabricile unde lucrau, alții la societăți cunoscute sau la companii despre care sperau că vor deveni profitabile. România încerca să treacă de la economia în care toate întreprinderile aparțineau statului la una în care proprietatea era împărțită între investitori, salariați și acționari individuali. În paralel, numeroase societăți au fost privatizate prin metoda MEBO, prescurtarea expresiei englezești „Management Employee Buy-Out”. În termeni simpli, salariații și conducerea unei întreprinderi puteau cumpăra acțiuni ale societății în care lucrau, devenind proprietari. Era un mecanism diferit de distribuirea cupoanelor către populație, dar făcea parte din aceeași transformare economică. În locul statului apăreau noi acționari, iar fostele întreprinderi socialiste încercau să funcționeze după regulile economiei de piață. Pentru tranzacționarea acțiunilor multora dintre societățile rezultate din privatizarea în masă a apărut RASDAQ, piață electronică lansată în 1996, după modelul american NASDAQ. La nivel național, peste 5.000 de societăți au ajuns în acest sistem. Numărul era impresionant, dar nu însemna că toate aveau performanțe financiare bune sau că acțiunile lor se cumpărau și se vindeau frecvent. Multe ajunseseră pe piață ca rezultat al privatizării, nu pentru că ar fi căutat investitori care să le finanțeze dezvoltarea.

De la febra privatizării, la exodul de pe Bursă. Cum s-a destrămat lotul firmelor vasluiene de pe RASDAQ

Și județul Vaslui avea destule reprezentante pe piața de capital în urmă cu trei decenii. Începând din 1996, pe RASDAQ au ajuns societăți precum COMCEREAL Vaslui, COREVAS, PIPS (fosta Întreprindere de Construcții Montaj), IPIC, AUTOTRANS Bârlad, FORTUNA, VASTEX și ILVAS, multe dintre ele în faliment. Societatea HITROM, producător de materiale izolatoare și prefabricate, era tranzacționată chiar pe Piața Principală a Bursei de Valori București, la categoria a II-a, dar și aceasta este de mult „oale și ulcele”. Erau nume grele din economia județului, reprezentând activități diferite, de la industrie și construcții până la agricultură și transporturi. Prezența lor la tranzacționare nu însemna însă că toate atrăgeau investiții sau că acțiunile lor erau cumpărate și vândute frecvent. Pentru numeroase firme, intrarea pe piața de capital a fost legată de privatizările anilor ’90. Anii au trecut, iar multe dintre aceste nume au dispărut de pe tabela Bursei. Anul 2015 a schimbat radical peisajul. RASDAQ, piața care funcționase aproape două decenii, și-a încetat activitatea. În februarie 2015, Bursa de Valori București a lansat piața AeRO, ATS destinat în special companiilor mici și mijlocii. O parte dintre fostele societăți RASDAQ au continuat tranzacționarea pe noua piață, altele au ales alte soluții, iar numeroase firme au ieșit definitiv de la tranzacționare. Din această transformare, în situația bursieră analizată, Vasluiul a rămas cu doar cele trei societăți deja menționate. Nu înseamnă că județul mai are numai trei firme importante, ci că doar acestea mai apar între emitenții locali tranzacționați pe AeRO.

Trei firme și o capitalizare bursieră cumulată de 38,2 milioane de lei

AeRO este segmentul destinat acțiunilor din sistemul multilateral de tranzacționare administrat de Bursa de Valori București. Comparația cu „Divizia B” este una pur jurnalistică, nu o clasificare oficială. O societate de pe AeRO nu este automat mai slabă financiar decât una de pe Piața Principală, însă există diferențe semnificative privind condițiile de admitere, obligațiile emitenților și caracteristicile tranzacționării. Potrivit datelor BVB, Confecții Vaslui are o capitalizare bursieră de aproximativ 24 milioane de lei, calculată la o cotație de 0,3440 lei pe acțiune. Moldova SA este evaluată la aproximativ 4,3 milioane de lei, pe baza ultimului preț indicat în datele analizate, de 0,81 lei pe acțiune. Petal SA Huși are o capitalizare bursieră de aproximativ 9,87 milioane de lei, potrivit datelor BVB din 21 octombrie 2026. Există însă o diferență importantă între evaluarea bursieră și valoarea economică a unei companii. Adunate, cele trei societăți valorează pe Bursă aproximativ 38,2 milioane de lei, o prezență redusă într-o piață în care marile companii se măsoară în miliarde. Însă, dincolo de capitalizare, raportările semestriale ale celor trei firme listate arată cum funcționează afacerile care mai reprezintă județul la BVB.

România pierde teren în industria confecțiilor. Occidentul mută comenzile acolo unde salariile sunt mai mici 

Confecții Vaslui a încheiat primul semestru din 2026 cu o cifră de afaceri de aproximativ 9,41 milioane de lei. În aceeași perioadă din 2025, societatea raportase 8,86 milioane de lei. Creșterea a fost de aproximativ 546.000 de lei, respectiv 6,16%. La prima vedere, rezultatul pare încurajator. Compania și-a majorat vânzările, într-o perioadă în care industria confecțiilor se confruntă cu dificultăți pe piețele externe. Numai că evoluția profitului schimbă radical imaginea. Profitul net a coborât de la 1,78 milioane de lei la aproximativ 517.000 de lei. Într-un singur an, cîștigul semestrial s-a redus cu aproape 1,27 milioane de lei, adică 71%. Dincolo de cifrele contabile, explicațiile oferite de conducerea Confecții Vaslui descriu o industrie în care comenzile au devenit tot mai greu de păstrat. Ciprian-Ioan Jude, președintele Consiliului de Administrație și directorul general al societății, spune că diminuarea cantităților comandate se simte inclusiv în relația cu partenerii tradiționali. „Am constatat și noi o diminuare a cantităților pe modelele pe care le lucrăm, ceea ce denotă o scădere a vânzărilor la nivel internațional pentru clientul nostru, dar noi, datorită calității produselor executate și a livrării la timp a acestora, am fost păstrați ca și colaboratori”, explică oficialul Confecții Vaslui. Directorul general spune că firme din Franța, Germania și Italia, cu care societatea a colaborat de-a lungul timpului, și-au diminuat comenzile sau și-au restrâns activitatea. Unele au renunțat la producția realizată în România, orientându-se spre țări unde costurile salariale sunt mai mici. „Principalele dificultăți sunt diminuarea clienților la nivel internațional. Multe firme cu care colaboram în trecut din Franța, Germania, Italia etc și-au restrâns activitatea, au redus cantitățile, iar o parte din ele au părăsit România, alegând țări unde salariile sunt mai mici și, implicit, manopera pe produs este mai mică”, afirmă Ciprian-Ioan Jude. Pentru fabricile care lucrează în sistem lohn, aceasta este una dintre cele mai importante vulnerabilități. Pot avea utilaje, muncitori calificați și experiență, dar depind în continuare de deciziile comerciale ale unor beneficiari aflați la sute sau mii de kilometri distanță. Iar atunci când aceștia caută costuri mai mici, concurența nu mai este doar între fabricile din România, ci între țări întregi.

Exportul ține fabrica în mișcare, salariile cântăresc greu în bilanț

Confecții Vaslui rămâne puternic dependentă de piața externă. Din cifra de afaceri de 9,41 milioane de lei, aproximativ 8,38 milioane de lei au provenit din export, echivalentul a 89%. Piața internă a generat numai 1,03 milioane de lei, adică aproximativ 11%. Practic, aproape nouă lei din fiecare zece lei facturați de societate vin din export. Printre principalii clienți menționați în raportul semestrial se află INDUSTRIES, din Italia, și KENZO, din Franța. Relațiile comerciale cu acești beneficiari permit companiei să lucreze pentru piețe internaționale, dar o expun și schimbărilor din industria europeană a modei. În raportul către BVB, oficialii societății enumeră mai multe riscuri: lipsa contractelor, dificultățile de recrutare a personalului calificat, concurența, fluctuațiile cursului leu-euro, scumpirea serviciilor și materialelor sau întârzierile la plată ale unor clienți importanți. Unul dintre cele mai serioase riscuri este posibilitatea ca beneficiarii să își mute comenzile în regiuni unde forța de muncă este mai ieftină. În acest context, Ciprian-Ioan Jude spune că principalul avantaj al companiei rămâne relația de încredere construită în timp cu partenerii comerciali. „Noi ne bazăm în continuare pe relația bună de respect reciproc cu clientul, construită în mulți ani de colaborare, pentru că la vremurile actuale e greu să-ți mai găsești clienți, deoarece într-o afacere este foarte importantă încrederea care se construiește în anii de colaborare, încredere care are la bază calitatea serviciilor și respectarea termenelor de livrare”, explică directorul general. Societatea precizează că nu lucrează cu un singur beneficiar, tocmai pentru a limita riscul opririi activității dacă unul dintre parteneri pleacă. Cea mai mare componentă a cheltuielilor Confecții Vaslui este reprezentată de personal. În primul semestru din 2026, aceste costuri au ajuns la aproximativ 6,79 milioane de lei, față de 6,47 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost de aproape 5%. Raportate la cifra de afaceri, cheltuielile cu personalul reprezintă 72,14%. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de lei din vânzări, peste 72 de lei reprezintă echivalentul salariilor, contribuțiilor și celorlalte beneficii acordate angajaților. Numai cheltuielile salariale propriu-zise au însumat aproximativ 6,05 milioane de lei, la care se adaugă contribuțiile și beneficiile extrasalariale. Conform raportului semestrial transmis BVB, numărul mediu de salariați a crescut de la 195, în primul semestru din 2025, la 210 în perioada similară din 2026. Sunt 15 angajați în plus, o majorare de 7,69%.

„Mediul de afaceri din județul Vaslui trece printr-o perioadă foarte dificilă”

Întrebat cum apreciază situația mediului de afaceri din județ, Ciprian-Ioan Jude descrie o perioadă dificilă, în special pentru firmele mici și mijlocii. Explicația sa pornește de la comportamentul consumatorilor, deveniți tot mai prudenți cu cheltuielile: „După părerea mea, mediul de afaceri din județul Vaslui, aici mă refer în primul rând la firmele medii și mici, trece printr-o perioadă foarte dificilă pentru că, după cum observăm și noi, oamenii sunt mai rezervați în a cheltui banii, pentru că viitorul este destul de incert, iar acest lucru se răsfrânge tocmai asupra firmelor care, din lipsa clienților, sunt nevoite să închidă sau să-și restrângă activitatea”, afirmă directorul general. Este evaluarea unui administrator care conduce o companie industrială dependentă de export, nu o concluzie statistică despre toate firmele județului. Totuși, observația sa pune în legătură două probleme: slăbirea cererii și dificultatea firmelor de a-și păstra clienții. Pentru producătorii care lucrează pe piețele externe, aceste presiuni se adaugă concurenței internaționale.

De ce nu se listează mai multe firme vasluiene? „Te supui unor reguli foarte stricte”

Pentru Ciprian-Ioan Jude, prezența la Bursa de Valori București reprezintă și un argument de credibilitate. Companiile tranzacționate public au obligații de raportare și transparență, iar informațiile financiare pot fi consultate de investitori și parteneri comerciali. „Faptul că ești listat la BVB înseamnă în primul rând o garanție a seriozității firmei, situațiile financiare fiind verificate atât de instituțiile pieței de capital – BVB, Depozitarul Central, Autoritatea de Supraveghere Financiară -, cât și de un auditor extern care, odată pe an, înaintea AGOA, analizează materialele puse la dispoziție de Consiliul de Administrație”, explică acesta. Directorul general subliniază și avantajul vizibilității. Pe platforma Bursei, potențialii clienți și investitori au acces la informații despre companie, ceea ce le permite să își formeze o imagine asupra activității sale. „Pe platforma BVB poți fi văzut atât de potențiali clienți, cât și de potențiali investitori, aceștia având la dispoziție toate datele necesare pentru luarea unei decizii de colaborare sau de investiții. Într-un cuvânt, totul este foarte transparent”, spune Ciprian-Ioan Jude. Dar dacă listarea oferă vizibilitate și transparență, de ce sunt atât de puține firme vasluiene prezente pe piața de capital? În opinia sa, una dintre explicații este chiar nivelul obligațiilor pe care administratorii trebuie să și le asume. „Odată ce îți asumi să te listezi pe Bursă, te supui unor reguli foarte stricte pe care unii administratori poate nu vor să și le asume. Totul este foarte transparent, dar eu zic că doar așa devii credibil”, afirmă acesta. La Confecții Vaslui, principalul acționar este Valentin Micoriciu, cu 42,98% din capital. Bogdan-George Micoriciu deține 13,43%, iar ceilalți acționari persoane fizice controlează împreună 42,34%. Persoanele juridice mai au aproximativ 1,25% în structura de acționariat a fabricii de confecții.

Moldova SA: din chirii și agrement, 53.000 de lei profit în șase luni

SPAȚII LA ÎNCHIRIAT ȘI PISCINĂ… A doua reprezentantă a Vasluiului pe AeRO are un profil economic complet diferit. Moldova SA desfășoară activități de comerț, închiriere a bunurilor imobiliare proprii și exploatare sezonieră a unui complex de agrement, cu piscine și spații anexe. În primul semestru din 2026, societatea a raportat venituri de aproximativ 861.000 de lei, față de 758.000 de lei în perioada similară din 2025. Creșterea este de aproximativ 103.000 de lei, respectiv 13,63%. Din total, aproximativ 555.000 de lei au provenit din închirierea spațiilor comerciale, ceea ce reprezintă aproape 64,5% din toate veniturile semestriale. Moldova SA declară că deține aproximativ 2.010 metri pătrați de spații comerciale închiriate, la o chirie medie de șapte euro pe metru pătrat pe lună. Complexul de agrement a generat aproximativ 72.000 de lei din biletele de intrare și 83.000 de lei din vânzarea mărfurilor la piscină. Împreună, cele două activități au adus aproximativ 155.000 de lei. Alte venituri, de aproape 151.000 de lei, completează suma raportată. Distribuția veniturilor arată o societate care funcționează în principal ca administrator de active imobiliare, cu o activitate sezonieră de agrement care îi completează încasările. Compania a raportat un profit net de 53.000 de lei. Moldova SA este controlată de Constantin Ștefănescu, care deține aproape 50,30% din capital și ocupă funcțiile de președinte al Consiliului de Administrație și director general. Broadhurst Investments Limited, societate înregistrată în Cipru, are 10,89%, alți acționari persoane fizice dețin împreună aproximativ 34%, iar persoane juridice, restul de aproape 5%.

Petal Huși: trei decenii la bursă, de la RASDAQ la AeRO

PRODUCĂTOR DE UTILAJ PETROLIER…Reprezentanta orașului Huși pe sistemul alternativ de tranzacționare al BVB a încheiat primul semestru din 2026 cu o cifră de afaceri de 6,28 milioane de lei, în scădere cu 7,95% față de aceeași perioadă a anului trecut. Compania a trecut de la un profit net de 14.048 de lei în primele șase luni din 2025 la o pierdere de 211 lei. Veniturile totale au coborât de la 8,58 milioane la 6,21 milioane de lei, în timp ce profitul din exploatare s-a redus de la 851.604 la 277.671 de lei. În raportul transmis Bursei de Valori București, conducerea leagă dificultățile de procedura concordatului preventiv și de creșterea cheltuielilor salariale. Înființată în 1949 și listată la Bursă din decembrie 1996, Petal are o experiență de peste patru decenii în proiectarea și fabricarea utilajelor petroliere, a robinetelor și armăturilor industriale. La Petal SA Huși, acționariatul este împărțit între mai multe societăți. Cel mai mare pachet, de 27,96%, este deținut de Instal Expert SA din județul Bacău, urmată de BRK Financial Group din Cluj-Napoca, cu 24,40%, și UMB Robinete Industriale din București, cu 21,18%. Bavaria Invest SA din Bacău controlează alte 10,94%, în timp ce persoanele fizice dețin împreună 15,09% din acțiunile societății hușene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button