Ancheta DIICOT Iași în cazul dispariției a aproximativ 8.000 de tone de balast de la Fălciu. Un angajat de la Drumuri Naționale, reținut pentru 24 de ore

DOVADA FURTULUI ORGANIZAT: O FOTOGRAFIE “NEVINOVATĂ“

„EVAPORAREA” PIETREI… Dispariție de proporții în județul Vaslui, unde aproximativ 8.000 de tone de balast, aparținând Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, s-au făcut nevăzute de pe un teren situat în apropierea localității Bogdănești, comuna Fălciu. Materialul, destinat unor lucrări de consolidare a Drumurilor Naționale din zona Murgeni-Fălciu, fusese depozitat în toamna anului trecut, însă, în primăvară, când drumarii au vrut să înceapă efectiv lucrările, au constatat că nu mai aveau ce pune în operă. Conducerea DRDP Iași a depus plângere penală, iar cercetările au ajuns la un angajat al instituției, Alexandru C., responsabil pe partea de Producție, care a fost audiat săptămâna trecută și ulterior reținut pentru 24 de ore. Potrivit surselor „Vremea Nouă”, ancheta instrumentată de DIICOT Iași ar putea scoate la iveală o rețea de interese mult mai extinsă, ale cărei ramificații ar ajunge inclusiv în birourile Ministerului Transporturilor.

Povestea începe în luna noiembrie a anului trecut, când o cantitate impresionantă de balast a fost transportată și depozitată pe raza comunei Fălciu, în apropierea satului Bogdănești. Materialul aparținea DRDP Iași și urma să fie utilizat pentru lucrări de consolidare și întreținere a infrastructurii rutiere din zona Murgeni-Fălciu. Responsabil de depozitarea acestuia ar fi fost Alexandru C., angajat al Direcției, în cadrul sectorului de Producție. Potrivit conducerii instituției, acesta nu și-ar fi informat superiorii cu privire la locul exact în care a lăsat materialul și nici nu ar fi luat măsuri pentru asigurarea pazei. Problema a ieșit la iveală abia în primăvară, când echipele DRDP se pregăteau să înceapă lucrările. Din cele aproximativ 8.000 de tone de balast, nu mai era de găsit cantitatea depozitată inițial. Nu vorbim despre câteva remorci de piatră, ci despre un volum care ar fi necesitat sute de transporturi pentru a fi mutat integral. Gândiți-vă că un camion încărcat bine, poate duce până la 40 de tone de piatră.

Conducerea DRDP Iași a sesizat imediat Poliția, solicitând identificarea persoanelor care au sustras materialul 

Contactată telefonic de redacția „Vremea Nouă”, conducerea DRDP Iași a recunoscut că în prezent se desfășoară o anchetă, angajatul responsabil cu depozitarea materialului fiind audiat și ulterior reținut pentru 24 de ore. „Este un băiat la secția de Producție care în toamna anului trecut, pe la început de noiembrie, a adus balast și l-a depozitat pe un câmp de pe raza comunei Fălciu fără să spună nimănui unde l-a lăsat. În primăvară, când să ne apucăm de lucrări, s-a constatat că a dispărut materialul, iar noi am făcut imediat plângere la Poliție. Era piatra noastră, care urma să fie folosită ca material de aport pentru zona Murgeni-Fălciu”, a declarat Ovidiu Laicu, directorul DRDP Iași. Acesta susține că instituția nu a formulat plângerea împotriva propriului angajat, ci pentru identificarea celor care au sustras materialul. Cercetările au condus însă tocmai către persoana care răspundea de depozitarea balastului. „Băiatul trebuia să anunțe superiorii lui unde a fost depozitat materialul, acel material trebuia păzit, nu lăsat nesupravegheat. Acum e o anchetă în desfășurare care, sperăm noi, că va face lumină. E vorba totuși de aproximativ 8.000 de tone. Noi nu am făcut plângerea împotriva angajatului nostru, ci pentru a fi găsiți hoții, însă ancheta a dus la el, la acest băiat, care am înțeles că a și fost reținut pentru 24 de ore”, a precizat Ovidiu Laicu.

Un angajat reținut, dar suspiciunile merg mult mai departe. Pista care ar conduce la București

Potrivit surselor „Vremea Nouă”, angajatul DRDP Iași ar fi avut probleme cu păcănelele, iar în timpul audierilor ar fi recunoscut că și-ar fi însușit aproximativ 300 de tone de balast din cantitatea depozitată la Fălciu. În privința restului de aproximativ 7.700 de tone, angajatul ar fi susținut că nu știe ce s-a întâmplat. Sursele „Vremea Nouă” mai susțin că Alexandru C. ar reprezenta doar o verigă într-o afacere mult mai amplă, în care ar putea fi implicate persoane cu influență atât la nivel local, cât și în structurile centrale din domeniul Transporturilor. Una dintre pistele vehiculate conduce chiar spre București, în birourile Ministerului Transporturilor, unde un originar din comuna Fălciu ar ocupa o funcție importantă, în AGA sau Consiliului de Administrație. Potrivit informațiilor obținute de „Vremea Nouă”, acesta s-ar fi implicat personal în situația materialului depozitat la Bogdănești, iar după o serie de intervenții telefonice, balastul ar fi fost ridicat fără ca DRDP Iași să încaseze contravaloarea acestuia. Potrivit estimărilor specialiștilor consultați, prejudiciul s-ar ridica la aproximativ 1,2 milioane de lei fără TVA .

Utilajul Primăriei Fălciu, surprins încărcând balast. Ce ar fi declarat angajatul audiat

Cercetările au ajuns și la Primăria Fălciu, după ce în dosar ar fi apărut fotografii în care un utilaj aparținând administrației locale este surprins în zona depozitului în timp ce încărca materialul aparținând DRDP Iași. Printre persoanele chemate să dea explicații, s-ar număra și angajatul Primăriei care folosește buldoexcavatorul. Potrivit surselor „Vremea Nouă”, acesta le-ar fi declarat anchetatorilor că nu a făcut altceva decât să execute un ordin primit de la superiori. O declarație care mută atenția de la persoana care a manevrat efectiv utilajul către cei care au dispus folosirea acestuia și au decis destinația materialului încărcat. Cine a ordonat intervenția? În baza cărei aprobări a fost ridicat balastul? A existat un document de predare-primire între DRDP Iași și Primăria Fălciu? Și, mai ales, cât material a fost transportat efectiv cu utilajele administrației locale? Sunt întrebări la care ancheta trebuie să ofere răspunsuri, cu atât mai mult cu cât primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru, a confirmat pentru redacția „Vremea Nouă” că primăria a utilizat o parte din materialul respectiv, dar respinge categoric ideea că ar fi vorba despre întreaga cantitate dispărută.

Primarul Neculai Moraru: „Noi nu am plătit nimic pe acel material”

Contactat telefonic de jurnaliștii „Vremea Nouă”, primarul Neculai Moraru a oferit propria explicație pentru prezența utilajelor Primăriei în zona în care fusese depozitat balastul. Edilul susține că materialul a fost folosit pentru amenajarea acostamentelor drumurilor naționale din extravilanul satelor Rânzești și Bogdănești, după ce lucrările de înălțare a carosabilului ar fi îngreunat accesul proprietarilor și al Poliției de Frontieră către terenurile situate în direcția râului Prut. „Într-adevăr, s-a luat niște piatră de acolo și s-a pus pe acostamentul Drumurilor Naționale, în extravilanul satelor Rânzești și Bogdănești. Ei au înălțat strada, motiv pentru care nici Poliția de Frontieră și nici proprietarii nu mai puteau intra pe terenurile pe care le au spre Prut. Eu m-am rugat de multe ori de ei să vină să facă acel acostament ca într-un final să vorbesc cu un inginer de acolo (n.r. Alexandru C.), care mi-a spus să-mi fac treaba cu utilajele primăriei”, a declarat Neculai Moraru. Primarul admite inclusiv faptul că administrația locală nu a achitat contravaloarea materialului folosit, însă susține că a fost vorba despre o cantitate redusă și că a avut acordul verbal al reprezentantului DRDP. „Noi nu am plătit nimic pe acel material, fiind vorba despre niște zgură și niște piatră. Acolo, s-au pus și două mașini de piatră curată, însă nici vorbă despre o asemenea cantitate, de 8.000 de tone. Asta ar însemna mai bine de 200 de camioane, ceea ce este exclus.” Edilul confirmă și existența fotografiei care ar fi atras atenția anchetatorilor asupra implicării administrației locale. „Am înțeles că ancheta s-a extins și la Primăria Fălciu pentru că ar exista o fotografie cu buldozerul instituției în timp ce era acolo, în zona unde era depozitat balastru. Așa este, însă noi nu am luat nimic, ci am făcut treaba pe care ei trebuiau să o facă. Am informat reprezentantul DRDP-ului, am informat pe toată lumea, nici vorbă de furt”, a mai spus primarul.

Unde sunt celelalte 7.700 de tone? Întrebarea la care trebuie să răspundă ancheta

PREJUDICIU URIAȘ… Dincolo de declarațiile celor implicați, cazul ridică și problema modului în care DRDP Iași și-a gestionat propriile materiale. O cantitate de aproximativ 8.000 de tone a fost depozitată pe un teren deschis, fără ca superiorii angajatului responsabil să cunoască, potrivit directorului instituției, amplasamentul exact și fără să fie asigurată paza. Ovidiu Laicu recunoaște această vulnerabilitate: „A pus tot materialul ăla în câmp, fără să ne spună. Dacă ne anunța și pe noi, puneam oameni la pază, făceam ceva să nu se ajungă în așa situație. Asemenea cantitate nu se lasă în zonă nesupravegheată. Știu că și băiatul ăsta, la rândul lui, a făcut reclamație la Poliție, să fie găsiți hoții.” În acest moment, informațiile obținute de „Vremea Nouă” conturează mai multe direcții ale cercetărilor: presupusa însușire a celor 300 de tone de către angajatul DRDP, utilizarea unei cantități de material de către Primăria Fălciu și posibilele intervenții ale unor persoane cu funcții importante în structurile centrale ale Transporturilor. Rămâne ca anchetatorii să stabilească dacă aceste episoade sunt legate între ele, cine a autorizat ridicarea materialului și care a fost destinația fiecărui transport. Jurnaliștii „Vremea Nouă” au încercat să îl contacteze telefonic și pe Alexandru C., pentru a obține un punct de vedere cu privire la acuzațiile și informațiile apărute în anchetă, însă acesta avea telefonul închis. Până când organele de cercetare vor face lumină în acest caz, un amănunt rămâne greu de ignorat în acest caz: 8.000 de tone de balast nu reprezintă o cantitate care poate fi mutată fără mijloace de transport, utilaje și o minimă organizare logistică. Dacă doar 300 de tone ar fi fost însușite de angajatul DRDP, așa cum susțin sursele noastre, iar Primăria Fălciu afirmă că a utilizat doar câteva transporturi, anchetatorilor le revine sarcina de a reconstitui traseul restului materialului.