STĂPÂNII DIN UMBRĂ… Peste 5.000 de metri pătrați de teren din municipiul Vasluiului, clădiri, garaje și o poveste administrativă care miroase, de la o poștă, a nepăsare. Acesta este, pe scurt, tabloul de pe strada Delea, acolo unde Prefectura Vaslui spune că vrea să pună ordine, după ani în care proprietatea și folosința acelor bunuri imobile sunt greu de stabilit. Vineri, prefectul Andrei Șerban a avut o ieșire publică tranșantă, lăsând să se înțeleagă că epoca în care anumite bunuri ale statului puteau fi folosite după bunul plac ar trebui să se încheie. Mesajul prefectului este simplu: dacă terenul și construcțiile aparțin Instituției Prefectului, ele trebuie administrate ca atare, iar cei care le folosesc trebuie să răspundă pentru ceea ce fac acolo. În prezent, însă, utilitatea terenului pare să fie departe de ceea ce ar putea însemna interes public. Potrivit informațiilor din zonă, în fiecare joi locul devine scena unor chermeze cu grătare, muzică și voie bună, organizate de oameni care au lucrat sau încă lucrează în diverse instituții publice. Pensionari sau actuali bugetari se strâng în acel cuibușor de nebunii, și sub pretextul că joacă tenis de masă, încing grătarele de au ajuns vecinii să sune la 112 din cauza fumului. Mai mult, clădirile de acolo sunt folosite pentru depozitarea unor materiale și obiecte care, în multe cazuri, par să nu mai aibă nicio utilitate. Potrivit prefectului Andrei Șerban, problema nu este că oamenii fac un grătar. “Prin demersul pe care care l-am inițiat nu doresc altceva decât să stabilim clar cine are în administrare acel teren și acele construcții. Nu aș vrea să mă trezesc cu vreun incendiu în zona respectivă, iar apoi să se spună că de vină e Prefectura”, a declarat Șerban. Pentru comunitatea vasluiană, problema este că un teren de peste 5.000 de metri pătrați, aflat într-un municipiu în care spațiul și patrimoniul public ar trebui să fie gestionate cu maximă responsabilitate, pare să fi ajuns la cheremul unor foști și actuali bugetari petrecăreți.
Surse familiarizate cu situația de pe strada Delea susțin că originile acestei încurcături trebuie căutate în anii ’90. În perioada 1992-1995, când prefect al județului Vaslui era Nicolae Pascu, terenul ar fi fost transferat către Asociația Sportivă a Consiliului Județean. Da, ați citit bine, Consiliul Județean Vaslui are și o astfel de asociație, care însă pare să fi dat județului campioni doar la sticlism și halbere. În centrul acestei mutări ar fi fost Constantin Pencu, fost director al Direcției de Statistică și un cunoscut pasionat de tenis, care ar fi făcut demersuri pe lângă ministrul de Interne de atunci, Doru Ioan Tărăcilă, pentru ca Prefectura Vaslui să predea terenul asociației sportive a Consiliului Județean. Numai că transferul nu a însemnat pierderea definitivă a proprietății din patrimoniul Prefecturii. Cu alte cuvinte, o soluție administrativă temporară pare să fi devenit, în timp, o situație permanentă, iar între timp nimeni nu s-a mai grăbit să lămurească cine este proprietarul, cine are dreptul să folosească terenul și, mai ales, cine răspunde pentru ceea ce se întâmplă acolo.
Un ungur a încercat readucerea terenului la Prefectură, însă a fost cumințit de “greii” județului
Un fost prefect al județului Vaslui, Levante Csaba Szekely, s-ar fi interesat de această situație în perioada 2010-2012. Demersurile sale nu au dus însă la recuperarea proprietății. Potrivit surselor, unul dintre motivele care ar fi descurajat continuarea acțiunii a fost tocmai faptul că, în timp, terenul și construcțiile ajunseseră să fie folosite de foști angajați ai Consiliului Județean și de alte persoane, ca și cum bunurile publice ar fi fost anexele unor proprietăți personale. Lui Szekely i s-ar fi transmis să-și vadă de treabă, că războiul în care încearcă să se bage e prea mare pentru el.
O a doua încercare, la fel de dificilă
Actualul prefect al județului Vaslui, Andrei Șerban, spune că demersul inițiat în aceste zile nu înseamnă evacuarea oamenilor cu buldozerul și nici interzicerea cuiva să joace tenis sau să se bucure de timpul liber. Prefectura vrea, în schimb, să stabilească prin protocoale clare cine folosește fiecare spațiu, în ce condiții și cine își asumă responsabilitatea pentru administrarea lui. “Am solicitat prezența specialiștilor din Direcția Generală Logistică pentru identificarea și măsurarea clădirilor existente pe terenul care aparține Instituției Prefectului – Județul Vaslui, în vederea intabulării. Următorii pași legali vor fi definitivarea documentelor, identificarea «chiriașilor» și clarificarea situației acestora”, a declarat prefectul Andrei Șerban. Din informațiile pe care le avem, și asupra acestuia s-ar fi încercat să se facă unele presiuni, astfel încât cuibușorul de nebunii al pensionarilor de lux să rămână neatins. Prefectul spune însă că își dorește ca terenul și clădirile de pe strada Delea să fie valorificate în interesul întregii comunități, nu doar al unor persoane care au ajuns, în timp, să se comporte ca niște moșieri pe bunurile publice. Aceeași logică se încearcă a fi aplicată și în cazul Palatului Administrativ, unde Prefectura Vaslui vrea să preia, din nou, clădirea în administrare, pentru a reabilita și moderniza partea unde instituția condusă de Șerban își desfășoară activitatea. Nu este un moft, spune prefectul județului Vaslui, pentru că birourile în care lucrează funcționarii instituției ajung să fie afectate de ploaie, o imagine aproape neverosimilă pentru sediul administrației județene. “Am fost de mai multe ori la București, pentru a găsi o rezolvare a acestei probleme, pe modelul Prefecturii Iași, dar și a altor prefecturi din țară, care s-au reabilitat și modernizat cu fonduri asigurare prin PNRR. De fiecare dată mi s-a transmis că inițiativa trebuie să vină de aici, de pe local, ceea ce intenționez să fac. Am trimis o solicitare căre Consiliul Județean Vaslui cu privire la acest subiect, pentru că programe de finanțare vor mai fi. Important este ca noi să fim pregătiți pentru că nu se mai poate să stăm cu ligheanele prin birouri atunci când plouă”, a mai precizat reprezentantul Guvernului în județul Vaslui. Palatul Administrativ este acum în proprietatea Consiliului Județean și a fost luată în trecut de la Guvern pentru a fi reabilitat printr-un proiect cu Banca Mondială. Dar s-a renovat doar spațiul deținut de CJ și cam atât. Atunci s-a făcut acest demers fiindcă această clădire este singura cu risc seismic ridicat și de aceia se impunea consolidarea acesteia. Dar nu s-a ocupat nimeni. Așa cum am mai spus, doar CJ -ul a spoit spațiile unde funcționează.
Asociația Sportivă a Consiliului Județean, paravanul șmecherilor care au condus județul și care în prezent exploatează bunurile publice ca și cum ar fi ale lor
Revenind la cazul de pe strada Delea, întrebarea care se ridică e mult mai mare decât cea a unui teren și a câtorva clădiri: câte alte astfel de bunuri publice au ajuns, prin indiferență, improvizație sau “înțelegeri” de culise, să fie administrate după reguli pe care nimeni nu le mai poate explica? Dacă prefectul Andrei Șerban chiar vrea să pună stop “combinațiilor”, atunci primul pas nu este declarația de vineri. Primul pas este documentul care arată negru pe alb cine este proprietar, cine folosește terenul și în baza cărui drept. Iar dacă acel document va confirma că cei peste 5.000 de metri pătrați și construcțiile de pe strada Delea aparțin statului, atunci obligatoriu chermezele de joi cu “vutcăneni” vor trebui să devină o amintire. Nu pentru că grătarele ar fi o problemă, ci pentru că bunurile publice nu pot fi administrate după regula “noi suntem prea șmecheri pentru a fi deranjați”. După aproape trei decenii de exploatare pe persoană fizică, terenul de pe strada Delea are nevoie de mai puțină muzică de grătar și de mult mai multă claritate în cartea funciară.
Folosim cookie-uri pentru a colecta și utiliza date care ne permit să personalizăm conținutul și reclamele, oferindu-vă cea mai bună experiență pe site.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.